Pîslaru: Dacă doamna Plumb ajunge să îmi explice mie cum se fac bugete în ţara asta, atunci înseamnă că eu mă voi ocupa de chimie

„Trecând peste elementele care ţin de atacuri personale şi de lucruri care nu fac cinste unui membru al Parlamentului sau unui politician care se consideră vizionar şi guru în economie, sunt câteva lucruri de matematică elementară, care trebuie clarificate pentru toată lumea şi care nu ţin decât de a face nişte însumări. Impactul de 4,85 miliarde, care a fost calculat de Ministerul de Finanţe, este, aşa cum am spus, pe creşterea masei salariale. Impactul care se poate calcula net cu efect direct în deficitul bugetar este prin a lua în calcul pe parte de venituri, cam 40%, în medie, şi asta înseamnă că, per total, impactul net este 2,9 miliarde de lei. Acest impact adiţional, de 2,9 miliarde de lei, care este din start mai mare decât tot bugetul alocat iniţial OUG 20, dacă se adaugă la cele 2,6 miliarde, care erau în OUG 20, ne dau 5,5 miliarde de lei. Deci indiferent de cum faci acest calcul, nu poate să îţi dea valoarea care este vehiculată de doamna Plumb, de impact total de 4 miliarde, de unde rezultă că din start discutăm de 1,5 miliarde pe care doamna Plumb, cu expertiza sa în economie, nu le ia în calcul”, declară Pîslaru în replică la afirmaţiile deputatului PSD Rovana Plumb, fost ministru al Muncii, conform cărora majorările salariale din educaţie şi sănătate decise marţi de comisiile parlamentare au un impaxct bugetar de numai 1,8 miliarde de lei, iar majorările sunt sustenabile din punct de vedere bugetar, notează News.ro.

Citeşte şi:  Rovana Plumb, despre Pîslaru: Este un tehnocrat arogant. Impactul majorărilor salariale este de 1,8 miliarde, nu de 4 miliarde

Conform lui Dragoş Pîslaru, Rovana Plumb „încearcă să ţină o disertaţie referitor la faptul că banii se duc în consum, 80%, iar 20% în economisire şi să ne explice de fapt că prin activitatea economică se întorc din nou venituri la bugetul de stat”, iar orice macroeconomist care are o minimă informare cu privire la regulile prudenţei bugetare şi care înţelege cum se fac bugetele naţionale ştie că „efectele de runda a doua”, la care face referire, nu se iau în calcul la deficitul bugetar.

„Aceasta este o informaţie pe care orice economist junior este obligat să o asimileze în cursurile introductive legate de partea de buget şi calcul macroeconomic”, comentează ministrul Muncii în declaraţia pentru News.ro.

Alte articole

Anunţ oficial de la Guvern. Ajutorul de 500 de lei se plăteşte de luni, sunt 650.000 de beneficiari

Marcel Ciolacu, veste bună pentru românii care obţin şi alţi bani decât salariul de pe cartea de muncă

El precizează că, „în momentul de faţă, Comisia Europeană arată clar că fără să schimbi nimic în România, la modul în care lucrurile funcţionează şi având în vedere că există măsuri noi de reducere a fiscalităţii, de la 1 ianuarie 2017, stabilite chiar de către PSD în anul 2015, este irelevantă gândirea în ceea ce priveşte creşterea economică”.

„Legătura directă trebuie să o ai cu bugetul, iar bugetul este alimentat din surse care nu sunt alimentate de creşterea economică, ci de nişte resurse pe care le ai. Dacă scazi din nou TVA cu un procent, scoţi taxa pe stâlp, scazi valoarea accizelor, vei ajunge în mod inerent să constaţi că veniturile la buget scad, nu cresc, aşa cum spune doamna Plumb. Deci este iar un exerciţiu elementar de a face nişte calcule în ceea ce priveşte bugetul. Având în vedere că deja Comisia Europeană a atras atenţia României că riscă să treacă de ţinta de deficit bugetar de 3%, dacă mai adăugăm şi această valoare de 5,5 miliarde, vom constata cu uşurinţă că ajungem să depăşim acest deficit bugetar, iar dacă adăugăm şi celelalte măsuri, la care a făcut referire premierul Cioloş, care au ţinut de pensii speciale, creşteri şi alte lucruri care s-au dat ca pomeni electorale adiţionale în tot acest an, vom constata că ne îndreptăm către o depăşire de peste un procent din PIB deficit bugetar şi acest lucru nu reprezintă decât un calcul elementar”, argumentează Dragoş Pâslaru, care o provoacă pe fgosta deţinătoare a portofoliului Muncii „la o dezbatere faţă în faţă pe teme economice”.

„Dacă doamna Plumb ajunge să îmi explice mie cum se fac bugete în ţara asta sau oriunde în lume, atunci înseamnă că eu mă voi ocupa de chimie şi, deşi am fost olimpic la chimie, poate voi avea de învăţat de la domnia sa, că în materie de asistenţă socială şi muncă, în mod cert nu am avut ce învăţa având în vedere ce a lăsat în minister”, conchide Dragoş Pîslaru în declaraţia pentru News.ro.

Deputatul Rovana Plumb, vicepreşedinte al PSD, a afirmat că impactul bugetar al majorărilor salariale în domeniile educaţiei şi sănătăţii este de numai 1,8 miliarde de lei, iar majorările sunt sustenabile din punct de vedere bugetar, ea acuzându-l pe ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, care s-a opus creşterilor, că ”este un tehnocrat arogant”.

”Referitor la creşterea salariilor personalului din educaţie şi sănătate, tehnocraţii vorbesc în mod eronat despre un impact bugetar de 4 miliarde. În realitate, acest impact este unul contabil şi nu corespunde cu realitatea economică. Din aceşti 4 miliarde, 42,9%  se întorc la bugetul de stat contribuţie şi impozit pe venit. Din ce rămâne: 80% se duc în consum, 20% rămân la economisire. Impactul net în final este de 55-60%; aproximativ 1,8 miliarde de lei, nu 4 miliarde”, a calculat Rovana Plumb.

Ea susţine că cele 1,8 miliarde reprezintă doar o parte din creşterea economică din 2017, evaluată de către Comisia de Prognoză la 14 miliarde de lei ăn plus care vor reprezenta venituri la bugetul de stat.

Plumb susţine că ministrul Muncii a minţit când a afirmat că nu sunt bani pentru creşterile de salarii. ”Dragoş Pîslaru este un tehnocrat arogant care nu ţine cont deloc de nevoile oamenilor. În septembrie, le anunţa pe tinerele mame că s-ar putea să nu fie bani la buget pentru a achita indemnizaţiile de creştere a copiilor. Acum, îi mai minte o dată pe români si spune că nu sunt bani la buget pentru a creşte cu 15% salariile personalului din educaţie şi sănătate. Am demonstrat cu cifre şi calcule bugetare de ce această creştere este sustenabilă bugetar (…) Românii au dreptul să beneficieze de pe urma muncii lor, pentru a se alătura clasei de mijloc. Tehnocraţii aroganţi au însă alte planuri”, a afirmat vicepreşedintele PSD.
viewscnt