„Acolo unde veniturile provin din activităţi mai puţin legale este acea tendinţă de a le ascunde. Acesta este în general comportamentul oamenilor cu posibilităţi financiare mai ridicate. Un om care trăieşte din salariu nu are ce ascunde şi nu are de ce să-şi ducă veniturile într-un paradis fiscal. Multe dintre numele pe care ANAF le are deja în vedere în diferitele operaţiuni pe care le conduce, inclusiv prin Departamentul de control al marilor averi, cu siguranţă că unele dintre aceste nume se regăsesc şi pe listele din acest caz. (…) Există comunicare cu Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor şi au informaţii pe care le pun la dispoziţia ANAF, dar până în acest moment suntem într-un proces în lucru”, a spus Dragu.
Ea a reamintit că în acest moment este format la ANAF un grup de lucru pentru a face un raport complex.
Citeşte şi: Ion Ţiriac, reacţie la dezvăluirile că şi-a dus averea în Panama: Fac ce vreau cu banii mei
„În acest moment, am format la ANAF un grup de lucru în care participă specialişti din diferite departamente ale ANAF, astfel încât cu informaţiile pe care fiecare departament le deţine şi pe baza cunoştinţelor pe care le au, să putem să avem un raport complex în această situaţie. Suspiciunea este în ce măsură acestea se interpun într-un circuit transparent economic şi în ce măsură în acest fel se pune în pericol principiul competiţiei între firmele din piaţă. (…) Există ceva estimări cu privire la nivelul evaziunii fiscale, la economia neagră. Chiar şi în cazul Panama, în momentul în care vom avea informaţii coerente vom da un raport publicităţii. Probabil că acest caz Panama va mai schimba din mentalităţi şi este un exemplu extraordinar în care presa îşi face datoria şi aduce pe masa autorităţilor din toată lumea subiecte foarte sensibile”, a mai afirmat ministrul Finanţelor.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat marţi că un grup de lucru interdepartamental va verifica implicaţiile fiscale ale informaţiilor publicate prin proiectul de investigaţie jurnalistică „Panama Papers”.
Potrivit sursei citate, sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice şi juridice, şi corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, privind conturi deţinute, participaţii în firme, tranzacţii interne sau internaţionale.
În activitatea acestui grup de lucru vor fi implicaţi inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite, precizează ANAF.
Scurgeri de informaţii financiare provenind din 11,5 milioane de documente de la o firmă de avocatură din Panama au dezvăluit cum politicieni de top, staruri sportive şi criminali şi-au ascuns banii folosind paradisuri fiscale offshore, se arată într-o anchetă apărută duminică în publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung.
„2,6 terabiţi de date, 11,5 milioane de documente şi 214.000 entităţi offshore: Panama Papers reprezintă cea mai semnificativă scurgere de informaţii la care au avut vreodată acces jurnaliştii”, a anunţat duminică Sueddeutsche.
Conform RISE Project, birourile casei de avocatură Mossack Fonseca, o adevărată fabrică de firme, au depozitat în ultimele două decenii secretele unor mari afaceri din România.
„Avocaţii şi colaboratorii firmei panameze au furnizat zilnic servicii de consultanţă, înfiinţând pe bandă rulantă companii offshore în Seychelles, Insulele Virgine Britanice, Bahamas, Niue şi în alte jurisdicţii netransparente şi cu fiscalitate blândă. Ani la rând, casa de avocatură a camuflat interesele unor oligarhi şi afacerişti influenţi care au acaparat companii strategice din industria românească şi au exportat apoi profiturile în paradisuri fiscale”, se menţionează în articolul RISE Project.