Drama celor peste 520.000 de bolnavi de cancer din România, discutată în Parlamentul European

Organizatorii – Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare, şi cu sprijinul europarlamentarului PSD, Ciprian Tănăsescu – au dorit astfel să aducă în centrul atenţiei problematica oncologiei şi situaţiei pacienţilor de cancer care în fiecare zi luptă cu boala în lipsa tratamentului adecvat.

La dezbatere, Comisia Europeană a fost reprezentată de dr. Karim Berkouk, care a fost informat cu acest prilej asupra situaţiei actuale din România referitoare la pacienţii de cancer.

Conform estimărilor Alianţei Pacienţilor Cronici din România, realizate în lipsa unui registru naţional de cancer, în România trăiesc astăzi aproximativ 520.000 bolnavi de cancer, dintre care 98.000 primesc acum tratament în mod activ.

Mai mult, potrivit celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012 – în România apar anual 78.800 noi cazuri de cancer, în creştere cu aproape 4.000 de cazuri de la ultimul raport, din 2008. Prevalenţa pe ultimii cinci ani (numărul total de pacienţi) este de 178.400 de cazuri.

Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în ţara noastră, urmat de cancerul colorectal, de sân, de prostată şi de col uterin, au arătat reprezentanţii APCR.

‘Pacienţii diagnosticaţi cu diferite forme de cancer sunt nevoiţi să lupte nu doar cu afecţiunea, ci şi cu sistemul de sănătate românesc care nu le garantează, aşa cum este menţionat în Constituţie, dreptul la sănătate şi dreptul la tratament. (…) Ne mor copiii, ne mor adulţii cu şanse reale de supravieţuire, iar noi ne lamentăm că precedentul ministru n-a făcut bine ceea ce a făcut. Noi considerăm că este vorba de acelaşi guvern, indiferent cum îl cheamă pe ministrul aflat în funcţie, şi dorim ca guvernul să-şi respecte promisiunea. (…) Dintre terapiile noi care aşteaptă să intre pe lista medicamentelor compensate, cele mai multe, peste 20% sunt destinate oncologiei. Pacienţii au solicitat în nenumărate rânduri autorităţilor actualizarea listei de medicamente compensate, dar şi acum, după o perioadă de aşteptare de mai bine de 6 ani, situaţia este incertă’, a declarat preşedintele APCR, Cezar Irimia.

Potrivit acestuia, problemele pacienţilor oncologici se extind şi la nivelul accesului la radioterapie, care în prezent atinge doar 12% din nevoile reale ale pacienţilor.

Directorul Societăţii Române de Cancer, dr. Adriana Melnic, a subliniat, la rândul său, că în România mortalitatea cauzată de cancer este în creştere, în timp ce la nivel european, datorită măsurilor aplicate, aceasta este în scădere.

‘Tocmai de aceea este esenţială elaborarea Planului Naţional de Cancer care să cuprindă măsurile preconizate şi asumate de către guvern în domeniul prevenirii şi controlului cancerului, inclusiv bugetul alocat punerii în practică a acestor măsuri’, a declarat dr. Adriana Melnic.

Printre problemele cu care se confruntă pacienţii cu cancer din România, menţionate în cadrul discuţiilor, se află lipsa accesului la tratamente noi, listele de medicamente gratuite şi compensate nemaifiind actualizate în România din data de 15 iulie 2008, listele de aşteptare pentru primirea tratamentului, precum şi lipsa unei aparaturi corespunzătoare şi a specialiştilor radioterapeuţi.

Europarlamentarul Ciprian Tănăsescu, moderator al dezbaterilor, şi-a exprimat speranţa că semnalul dat miercuri de politicieni împreună cu societatea civilă va fi preluat de Comisia Europeană.

‘Lucrurile se pot îmbunătăţi în ceea ce priveşte egalitatea de şanse pentru pacienţii de cancer din Uniunea Europeană. (…) Trebuie ca această egalitate pentru pacienţii de cancer din Uniunea Europeană să nu rămână doar o vorbă în vânt, ci să fie un fapt concret în care şi România să fie inclusă clar ca partener cu drepturi egale’, a arătat Tănăsescu.

Eurodeputata liberală Adina Vălean a adresat o rugăminte Comisiei Europene de a face o modificare la directiva privind stabilirea preţului şi a listei de medicamente compensate la nivel european pentru a prevedea termene clare şi mai scurte în vederea unui răspuns ulterior afirmativ sau negativ privind includerea unui medicament inovator pe listă.

‘Cea mai mare problemă pe care o au bolnavii de cancer şi pacienţii cu boli cronice din România este faptul că această listă stă închisă un număr de ani, fără putea include medicamente inovatoare. Până la Bruxelles, este responsabilitatea guvernului de la Bucureşti să se implice în ceea ce înseamnă sistemul de sănătate, care are nevoie de investiţii in infrastructură. Şi am aflat acum că foarte multe din fondurile europene destinate sănătăţii nu au fost accesate de guvernul de la Bucureşti. (…) De pacienţii români sunt responsabili guvernanţii români’, a arătat Adina Vălean.

În opinia acesteia, nu există o prioritizare în utilizarea banilor în administraţia locală, în care există corupţie, iar ‘banii sunt cheltuiţi aiurea’, astfel încât infrastructura de sănătate nu mai beneficiază de acele investiţii.

Adina Vălean a adresat cu acest prilej rugămintea colegilor români din PE să facă echipă în a promova interesele pacienţilor români în politica europeană şi a dorit totodată să transmită un mesaj către partidul de guvernământ – să ia în serios continuarea politicilor fostului ministru liberal al sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Eurodeputata PSD Minodora Cliveti a pledat pentru o mai bună cunoaştere a fenomenului, apreciind că această boală nu este un monstru. ‘Cred că ceea ce trebuie să facem noi este să-i înţelegem şi să-i ajutăm pe toţi aceşti oameni’, a spus Minodora Cliveti.

Europarlamentarul PDL Petru Luhan a susţinut că România este codaşă în ce priveşte lista de medicamente inovatoare şi echipamentele inovative.

‘De şase ani nu s-a mai făcut acest lucru. Noi trebuie să punem presiune, de la nivelul Parlamentul European şi de la nivelul Comisiei Europene, pe care încercăm să o convingem prin astfel de evenimente, să punem presiune pe guvernul României să actualizeze cât mai curând medicamentele inovative în România pentru ca pacienţii din ţara noastră să aibă acces la tratament inovativ ca şi cei din restul Uniunii. (…) Între timp s-au schimbat miniştrii la Ministerul Sănătăţii pe bandă rulantă în ultimii doi ani, iar aceasta înseamnă că nu cei care îşi pierd funcţia suferă, ci, din păcate, pacienţii. De aceea noi, ca europarlamentari, încercăm să dăm o mână de ajutor pacienţilor în bătălia cu autorităţile din România’, a subliniat Petru Luhan.

Democrat-liberalul a solicitat cu acest prilej Comisiei Europene să accepte alocarea de fonduri europene pentru îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate.

‘Până acum nu puteam face acest lucru, acum o putem face pe bani europeni. Infrastructura de sănătate şi de învăţământ vor fi eligibile din fonduri structurale în perioada 2014- 2020. În acelaşi timp, avem nevoie de doctori foarte bine educaţi. Suntem în urma mediei Uniunii Europene în ceea ce priveşte calificarea medicilor şi mai ales a celor din mediul rural, şi mă refer aici şi la asistentele medicale. (…) Mesajele sunt foarte clare, urmează să ţinem aproape de implementarea acestor promisiuni făcute de Comisia Europeană şi nu în ultimul rând, cu ajutorul mass-mediei, cu ajutorul Parlamentului naţional, să punem presiune pe executivul din România, în speţă pe Ministerul Sănătăţii, să intre în acţiune neîntârziat’, a insistat Luhan.

Dezbaterea de la Bruxelles a fost organizată în cadrul unei serii ce va avea loc în anul 2014 sub sloganul ‘Pacientul Român – Pacient European’.