Copiii imigranţilor din estul Europei, inclusiv cei români, se adaptează cu greu la traiul din ţara adoptivă şi riscă să dezvolte probleme psihice şi de comportament. Aceasta este concluzia unui raport comandat de Guvernul de la Haga, citat de România TV.
Raportul ia în calcul numai copiii înregistraţi oficial. Este vorba de 4.100 de români, 4.700 de bulgari şi 24.000 de polonezi. Experţii olandezi avertizează, însă, că numărul lor este mult mai mare în realitate şi tocmai aceşti copii „invizibili” sunt cei mai vulnerabili.
Dintre toţi copiii est-europeni, situaţia celor români este cea mai bună, ceea ce nu înseamnă, însă, că lucrurile sunt în regulă. Astfel, o parte dintre ei locuiesc în oraşe mari, alături de părinţii lor, în condiţii bune. Ei merg la şcoală şi învaţă bine, au prieteni şi vorbesc bine limba olandeză.
Pentru majoritatea, însă, viaţa este foarte grea. Mulţi copii români din Olanda stau în apartamente mici şi supraaglomeate, în condiţii mizere. Ei sunt expuşi la certuri, alcoolism şi abuzuri. Mai mult, trăiesc izolaţi de alţi copii sau au numai prieteni români, astfel că nu învaţă limba şi nu se obişnuiesc cu felul de a fi al olandezilor.
O altă problemă este că părinţii acestor copii se mută des dintr-un oraş în altul, după cum îşi găsesc de muncă. Astfel copiii nu au stabilitate, sunt rupţi des de prieteni şi colegi, ceea ce îi poate afecta psihic destul de grav.
În plus, părinţii lor lucrează foarte mult, aşa că micuţii stau aproape tot timpul singuri acasă. Pe lângă faptul că nu sunt în siguranţă, ei nici nu comunică suficient cu familia. Autorii raportului le cer autorităţilor olandeze să se implice mai mult pentru a-i ajuta pe aceşti copii să se adapteze. Iar principalul rol ar trebui să îl joace şcoala.