Când a început războiul, Olga Gladişeva, o fostă jurnalistă care acum lucrează în producția video, s-a alăturat altor zeci de mii de ruși care fugeau din țară. „Am plecat la Istanbul într-o stare de panică, la scurt timp după începutul războiului. M-am gândit că nu voi mai avea o șansă să plec, că s-ar putea să se închidă granițele. Nu am vrut să stau singură în țară, deoarece mi-am văzut toți prietenii plecând. Credeam că Rusia se transformă în Coreea de Nord”, spune femeia, pentru The Guardian. Dar, în Turcia, cardurile sale bancare au fost blocate și nu a putut transfera bani acasă pentru a-și întreține mama la Moscova. Ea a supraviețuit cerând favoruri de la ruşii care aveau acces la fonduri.
Acum, fără tragere de inimă, s-a întors acasă. „M-am întors săptămâna trecută. Sincer vorbind, banii sunt principalul motiv pentru care a trebuit să mă întorc. Am un apartament la Moscova pentru care încă plăteam rate. Am avut opțiunea de a lucra de la distanță dar nu era cea mai ușoară variantă și aș câștiga mai mult aici, la Moscova”, mai spune ea.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de finalul lunii a doua, deciziile grăbite pe care mulți ruși le-au luat, de a fugi în străinătate, s-au lovit de realitățile dure ale emigrării, în special într-un moment al granițelor închise și al sancțiunilor bancare. În timp ce mulți ruși au plecat pentru totdeauna, alții au fost nevoiţi să se întoarcă, pentru a avea grijă de părinții bolnavi, ca să-şi gestioneze afacerile sau să-și țină familiile unite.
„A fost o adevărată dramă de familie”, spune şi Roman, co-fondatorul al unui startup de tehnologie care s-a întors săptămâna trecută din Armenia. „Eu am crezut de cuviinţă că trebuie să plecăm cât mai departe de Rusia. Soția mea nu a vrut însă să meargă nicăieri și a trebuit să caut un compromis. A fost o chestiune de alegere: să plec din Rusia fără soția mea sau să mă întorc cu soția mea. Așa că am decis să vin aici cu soția mea și să văd ce se întâmplă”.
Experții spun că valul de migrație rusă provocat de război este neobișnuit, declanșat de zvonurile despre o mobilizare forțată apărute la începutul lunii martie și este condus de angajaţi cu studii superioare.
Artem Taganov, fondatorul startup-ului tehnologic HintEd, a plecat în Armenia la începutul lunii martie, ca parte a exodului sectorului tehnologic al Rusiei. Partenerul său și investitorii l-au îndemnat să părăsească imediat țara din cauza temerilor unei mobilizări forțate, a spus el, și a făcut planuri pentru a-şi deschide o nouă companie în Armenia. Dar, după cinci săptămâni petrecute în capitala Erevan s-a întors temporar la Moscova, din cauza preocupărilor familiale și de afaceri. „Ideea (în Armenia) a fost să deschid o companie, dar a fost întreruptă pentru că aștept niște bani. Soția și câinele meu sunt încă la Moscova; soția mea nu poate să-și părăsească locul de muncă chiar acum”, spune el. Ea lucrează la un institut în parteneriat cu o universitate britanică de arte care ar putea rezilia în scurt timp acordurile din Rusia. „Încerc să o conving să se mute. Și încă mai am niște afaceri aici, așa că trebuie să sprijinim şi compania aici”.
A fost o întoarcere neplăcută. Părinții săi, care locuiesc într-un alt oraș și susțin războiul, i-au spus că e greșit să părăsească Rusia. Artem spune că îi este greu să-i sune și că nu se așteaptă să-i vadă până la încheierea conflictului. „Când mă întorceam mi-a fost teamă că vor exista o mulțime de mașini cu Z sau V (simboluri care susțin războiul), dar am văzut doar una”, a spus el. „Totuși, atmosfera este foarte grea aici. Toată mass-media spune că mulți oameni susțin războiul, dar nu este adevărat. În cercul meu apropiat nimeni nu îl susține. Toată lumea de aici se teme chiar și să vorbească despre această „operațiune specială”. Nimeni nu zâmbește și toată lumea este tristă”.
Dmitri, un consultant de artă, a spus că a fost în stare „șoc” când a început războiul, după care a fugit din țară din cauza zvonurilor despre o mobilizare forțată. „Am zburat în Uzbekistan, unul dintre cele mai accesibile locuri în care aș fi puteut merge fără viză. M-am întors la Moscova la sfârșitul lunii martie, când a devenit clar că mobilizarea forțată era doar un zvon. Mi-am dat seama că Europa nu era o opțiune pentru mine. Nu sunt sigur că Europa așteaptă să vină rușii, chiar și cei care sunt împotriva războiului. Ce aș face acolo? Abia vorbesc engleza”, spune el.
Ira Lobanovskaia, care conduce o organizație care îi ajută pe ruși să se stabilească în străinătate, a declarat: „Mulți au plecat în timpul valului de panică. Văd că unii oameni se întorc acum. Dar știu că unii dintre cei care s-au întors își fac planuri să plece din nou. Trebuia doar să se întoarcă în Rusia pentru a-și lua toate lucrurile, pentru a-și pune ordine în acte și pentru a face planuri concrete ca să plece în mod corespunzător”.
O serie de factori ar putea face dificilă călătoria rușilor în străinătate, afirmă Katrin Sommerfeld, cercetător la Centrul de Cercetare Economică Europeană din Mannheim, care se concentrează pe imigrarea refugiaților. Ea a publicat o lucrare prin care le cere factorilor de decizie germani să prezinte o strategie privind modul de a trata migranții din Rusia. „Prețurile cresc vertiginos în țările în care vor ajunge acești indivizi”, spune ea. „Aveți voie să luați doar 10.000 de dolari din Rusia. Nu vă puteți accesa contul bancar. Rubla s-a devalorizat. Deci este mai greu să faci rost de bani și valorează mai puțin. Lucrurile sunt foarte scumpe”, avertizează expertul.
Unii dintre ruşii care se întorc spun că sunt adesea surprinși de indiferența față de război. De altfel, într-un sondaj recent, peste jumătate dintre ruși au spus că nu urmăresc îndeaproape războiul. „M-am gândit că voi asista la scene oribile pe străzi, că oamenii vor fi plini de furie pro-război, dar viața pur și simplu continuă”, a spus Olga Gladişeva. „Toate barurile și restaurantele sunt încă pline în fiecare seară. Se simte ca și cum oamenii ignoră războiul – dar și asta este înfricoșător”, conchide aceasta
Nu există estimări clare despre câți ruși au părăsit țara după începutul războiului.