Dreapta europeană vrea să obţină preşedinţia noii Comisii Europene, blocând alte candidaturi

Candidatul său, bavarezul Manfred Weber, a fost reales miercuri detaşat la preşedinţia grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Această poziţie îi permite să desfăşoare negocieri cu alte grupuri politice pentru a forma o coaliţie. Convorbirile vor începe pe 12 iunie, pe cinci teme: schimbarea climatică, economie şi social, digital, migraţie şi apărare, informează Agerpres.

Ideea este de a propune pentru 17 iunie, înainte de summitul şefilor de stat şi de guvern, un program de lucru pentru mandatul viitoarei Comisii aprobat de cele patru mari grupuri pro-europene din Parlamentul European: PPE, socialişti, liberali şi Verzi. „Nu va fi uşor, pentru că Verzii sunt foarte stricţi pe anumite teme”, a subliniat un reprezentant al PPE. „Vom măsura în următoarele săptămâni dacă declaraţiile politice şi de intenţie ale altor grupuri se traduc în fapte”, a declarat pentru AFP preşedintele Verzilor, Philippe Lamberts.

Cele patru grupuri formează o majoritate confortabilă în Parlamentul European, dar nimic nu se va putea face împotriva PPE, cea mai importantă forţă, cu 179 de aleşi. „PPE-ul este unit în spatele candidatului său în cadrul Consiliului şi al parlamentului”, susţin liderii dreptei. „Suntem cel mai important grup din Parlament, avem majoritatea în Consiliu. Vom cere preşedinţia Comisiei. Pentru toate celelalte posturi, putem negocia”, afirmă ei. „PPE-ul nu va vota pentru un alt candidat. Va vota împotriva tuturor celorlalţi candidaţi”, dau asigurări liderii dreptei. „Sunt puternici”, recunoaşte reprezentantul unui stat membru mare. „Sunt de neocolit pentru orice majoritate şi nu prea văd cum să-i împiedici să obţină preşedinţia Comisiei Europene”, a declarat pentru AFP un responsabil politic european, informează Agerpres.

Manfred Weber, de 46 de ani, este, potrivit unora, călcâiul lui Ahile al familiei politice. Franţa consideră că el nu are nici anvergura, nici autoritatea pentru a-i succeda fostului premier luxemburghez Jean-Claude Juncker, în vârstă de 64 de ani.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Alegerile din Finlanda şi Danemarca au reechilibrat totuşi raportul de forţe de la masa Consiliului. Tabăra liberală, singura care se opune sistemului „spitzenkandidat” (pretendenţi aleşi de familiile politice – n.r.), pierde doi şefi de guvern, iar social-democraţii câştigă doi, potrivit Agerpres.

În detaliu, PPE are opt şefi de stat sau de guvern în activitate, însă Viktor Orban i se opune lui Manfred Weber, social-democraţii au urcat de la cinci la şapte mandate, iar liberalii au scăzut de la nouă la şapte poziţii. Alţi şase lideri naţionali nu aparţin niciuneia dintre cele trei mari familii politice.

Viitorul preşedinte al Comisiei Europene va trebui să obţină o majoritate calificată de 21 din cei 28 de membri ai Consiliului şi cel puţin 376 de voturi la votul prevăzut să aibă loc în a doua jumătate a lunii iulie în Parlamentul European.

Şase lideri din UE – doi din PPE, doi social-democraţi şi doi liberali – vor încerca să ajungă la un compromis în cadrul unui dineu de vineri de la Bruxelles. Dar nu trebuie aşteptat un acord asupra numelui, au declarat mai mulţi responsabili europeni, potrivit Agerpres.

O retragere a lui Manfred Weber în favoarea unei alte personalităţi membre a PPE ar putea debloca situaţia, comentează AFP. „Însă liderii PPE nu sunt în această stare de spirit pentru moment”, au recunoscut reprezentanţii mai multor state membre.

Pe lângă preşedinţia Comisiei, alte trei posturi sunt în joc: preşedinţiile Parlamentului şi Consiliului şi de şef al diplomaţiei europene. Preşedinţia Băncii Centrale Europene nu face parte din negocieri, potrivit AFP.

Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată joi în cadrul instituţiilor europene. „Dacă nicio majoritate stabilă nu se degajă în Parlamentul European, extrema dreaptă, care reprezintă 25% din aleşii parlamentului dar este pentru moment marginalizată, va fi în măsură să încline balanţa majorităţilor, ceea ce ar fi total iresponsabil”, a avertizat Philippe Lamberts.