Experţii au stabilit, folosind fosile asemănătoare planctonului, că două cratere învecinate din Suedia au aceeaşi vârstă – 458 de milioane de ani vechime. Alţi specialişti au atras, însă, atenţia că cratere care par a avea aceeaşi vechime pot fi separate de câteva zile, luni sau chiar ani.
Se ştie deja că pe Terra au existat câteva impacturi duble, dar dr. Jens Ormo spune că există dispute faţă de datele atribuite acestor cratere.
„Craterele realizate la un impact dublu trebuie să aibă aceeaşi vârstă, altfel ar fi doar două cratere vecine”, a spus cercetătorul de la Centrul pentru Astrobiologie din Madrid, Spania, pentru BBC News.
Dr. Ormo şi colegii săi au studiat două cratere denumite Lockne şi Malingen, aflate la 16km distanţă unul de celălalt, în nordul Suediei. Lockne este craterul cel mai mare, având o lăţime de 7,5km, iar Malinge este de circa 10 ori mai mic.
Asteroizii binari s-ar forma atunci când un asteroid ca o „grămadă de moloz” începe să se învârte atât de repede sub influenţa luminii solare, astfel încât din ecuatorul rocii sunt aruncate bucăţi care formează în cele din urmă o lună a asteroidului.
Observaţiile prin telescop sugerează că circa 15% din asteroizii din apropierea Pământului sunt binari, dar procentul craterelor binare de pe Pământ este mult mai mic. Doar o fracţiune din asteroizii binari care lovesc Terra au suficient spaţiu între ei şi luna lor pentru a produce două cratere separate.
Calculele arată că circa 3% din craterele de impact de pe planeta noastră ar trebui să fie duble.
Caracteristicile geologice neobişnuite ale craterelor Lockne şi Malingen au fost recunoscute încă de la jumătatea secolului al XX-lea, dar abia la jumătatea anilor ’90 Lockne a fost considerat oficial un crater de impact.
În ultimii ani, dr. Ormo a forat circa 145m în structura Malingen prin sedimente, tocmai până la rocile sfărâmate – breccias – şi chiar mai departe, până la rocile de la bază, intacte. Analizele de laborator ale breccias au arătat prezenţa cuarţului şocat, o formă de cuarţ care este creat la presiuni intense şi este asociat cu impacturile asteroizilor.
Zona era acoperită de o mare puţin adâncă pe vremea impactului Lockne, aşa că sedimentele marine au început să umple craterul imediat după coliziune.
Echipa dr. Ormo a datat structura Malingen folosind creaturi marine micuţe, fosilizate, denumite chitinozoane, descoperite în rocile sedimentare. Metoda folosită de geologi le permite să afle vârsta rocilor în funcţie de creaturile fosilizate din ele. Rezultatele arată că structura Malingen are aceeaşi vârstă ca Lockne, adică 458 de milioane de ani, confirmând teoria că zona a fost lovită de un impact dublu în perioada Ordovician.
„Este imposibil să dovedeşti că două cratere vecine s-au format în acelaşi timp. Dar dovezile din acest caz sunt uimitoare. Faptul că sunt atât de aproape unul de celălalt şi că au aceeaşi vârstă face destul de probabil un impact binar”, a declarat dr. Gareth Collins.
Simulările arată că asteroidul care a creat craterul Lockne avea circa 600m diametru, iar cel care a creat Malingen avea circa 250m.