Magistraţii Instanţei supreme a României au admis recursul declarat de Ducu Bertzi împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti şi au hotărât în unanimitate, irevocabil, să respingă ca nefondată acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), potrivit Mediafax.
„Decizia nr. 6736/15.10.2013 admite recursul declarat de Bertzi Alexandru împotriva Sentinţei nr. 646 din 31 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII- a contencios administrativ şi fiscal. Modifică sentinţa recurată, în sensul că respinge acţiunea formulată de către reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca nefondată. Irevocabilă”, s-a hotărât în şedinţa publică de marţi.
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, pe 31 ianuarie 2012, că artistul Ducu Bertzi a fost colaborator al fostei Securităţi şi a admis astfel acţiunea CNSAS. În mai 2012, Curtea de Apel a motivat această decizie prin faptul că Ducu Bertzi nu s-a opus solicitării ofiţerilor de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora şi nu există dovada unor presiuni.
Ducu Bertzi a declarat la acea vreme că decizia CNSAS, care a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea lui de colaborator al fostei Securităţi, este „nedreaptă”, cântăreţul precizând că nu a făcut poliţie politică, nu a făcut rău nimănui şi se va apăra până la capăt.
Întrebat dacă şi-a pus la dispoziţia Securităţii locuinţa lui de la vremea respectivă, Ducu Bertzi a spus că a fost „forţat de împrejurări” şi „nu de bună voie” a făcut acest lucru.
„Eram angajat la IMUAB – fabrica de componente nucleare. Conform regulamentului intern, nu aveam voie să am relaţii cu străinii. În cazul unei întâlniri cu o persoană străină, trebuia informat securistul care se ocupa de fabrică. Eu aveam prieteni străini, mergeam la ei în casă de ani buni. Nu aveam de ascuns treaba asta, dar nici nu am informat pe nimeni oficial. În 1988, m-au strâns cu uşa. Puteam fi acuzat de spionaj sau manifestam o atitudine „prietenească”. Am ales a doua variantă care s-a concretizat cu apelarea din când în când la garsoniera mea. În aprilie ’89, mi s-a cerut o notă despre unul din diplomaţii străini. Am scris-o şi dacă o veţi citi veţi vedea că nu am scris absolut nimic rău despre aceea persoană. A fost singura notă pe care am scris-o, după care nu am mai fost căutat. Le-am spus prietenilor mei şi, de altfel, am rămas prieteni până azi”, explica Ducu Bertzi.
Totodată, cântăreţul spunea că din documentul CNSAS rezultă că există două volume referitoare la urmărirea sa. „Vreau să le consult şi eu. Ştiam că sunt supravegheat încă din 1985”.
În plus, Ducu Bertzi preciza la momentul respectiv că nu a făcut poliţie politică. „Ştiind că nu am făcut poliţie politică, că nu am făcut rău nimănui, mă voi apăra până la capăt”, mai spunea Bertzi.