În Capitală şi oraşele mari nu mai poţi angaja specialişti cu salariul mai mic de o mie de euro. Totodată, angajaţii care au acum venituri de peste 1.000 de euro net au devenit de trei ori mai mulţi în ultimii aproape zece ani, deşi numărul de angajaţi din domeniul economic a rămas la fel.
Specialiştii din domeniul recrutării au mărturisit că un angajat vorbitor de limbă germană, care are experienţă în domeniu, nici nu doreşte să audă de un salariul de 5.000 de lei net.
Citeşte şi: România nu mai este doar o piaţă cu forţă de muncă ieftină. 50.000 de angajaţi au salarii de peste 3.000 de euro net
„Am ajuns să refuzăm clienţi pentru că nu sunt competitivi cu salariile. Cu 5.000 de lei net nu pot recruta un vorbitor de germană“. Peste 560.000 de angajaţi din România câştigă un venit lunar de peste 1.000 de euro net pe lună, aceştia reprezentând 11,4% din totalul angajaţilor din România, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul Muncii. Numărul de angajaţi cu venituri de peste 1.000 de euro net s-a triplat în ultimii aproape zece ani, deşi numărul de angajaţi din economie a rămas similar.
În 2013, circa 191.000 de români aveau venituri echivalente a 1.000 de euro la acea vreme, reprezentând 3,9% din totalul salariaţilor din economie. Şi în 2013, şi în 2021, efectivul de salariaţi din economie a fost de 4,9 milioane de persoane. „În oraşele mari nu mai ai nicio şansă să recrutezi specialişti cu salarii de sub 1.000 de euro (4.900 de lei net). Un vorbitor de germană fără experienţă primeşte 7.000 de lei net, iar cei care ştiu limbi mai exotice, cum e suedeza sau norvegiana, primesc spre 9.000 de lei net. Am ajuns să refuzăm clienţi pentru că nu sunt competitivi cu salariile. Cu 5.000 de lei net nu pot recruta un vorbitor de germană, nu pot să îl rup din piaţă“, a spus Bogdan Gabor, pentru Ziarul Financiar.