Duminica Tomii 2022. Duminica din Săptămâna Luminată este momentul în care Iisus Hristos s-a arătat Sfântului Apostol Toma, acesta având îndoieli în legătură cu învierea Mântuitorului. Din acest motiv, Sfântul Apostol Toma este cunoscut și sub numele de Toma Necredinciosul. Acesta a atins rănile Mântuitorului ca să se convingă de puterea Acestuia și de natura Sa divină.
Acestei sărbători îi sunt specifice o serie de tradiții și superstiții pe care credincioșii le respectă pentru a le merge bine. Este o sărbătoare în care nu se fac treburi nici în gospodărie, nici la câmp.
În această zi, nu se spală, nu se coase, nu se face curat. De asemenea, nu este bine să te cerți sau să spui vorbe de ocară și nu trebuie să-i vorbești de rău pe morţi.
În Duminica Tomii, sunt cinstiți morții. În Banat, femeile pun pachete cu pomeni pe ape curgătoare pentru eliberarea de păcate a sufletelor celor răposaţi. Copiii împletesc coșuri din ramuri fragede de alun sau de salcie, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători.
Duminică dimineață, după slujba Utreniei, ouăle și colacii sunt sfințiți de preoți. Apoi, gospodinele caută ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumânare aprinsă sunt așezate în fiecare coșuleț împletit și se da drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților.
În lunea după Duminică Tomii, se sărbătorește Paștele Blajinilor, o sărbătoare care reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumânare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserica sau la iarbă verde.
În popor se crede că raiul rămâne deschis de la Înviere până la această dată pentru sufletele aflate în iad. De asemenea, se crede că cei ce mor în această perioadă merg în Rai pentru că, în acest interval, ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului, închise. Despre cei ce se nasc în această perioadă se spune că vor avea noroc toată viața.
Duminica Tomii se mai numește și Paștele mic. În această zi, prin sate, încă se mai fac hore. Mai demult, tinerii se legau frați „de sânge”, „pe datul mâinilor” sau „pe păr”.