Duminica Tomii 2025. Se duc ouă roşii şi colaci la Biserică, apoi se aruncă pe ape. Tradiţii şi superstiţii cu o zi înainte de Paştele Blajinilor

Duminica Tomii face parte din perioada Paștelui, Învierea lui Iisus Hristos fiind cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. Credincioșii celebrează învierea lui Iisus Hristos din morți, evenimentul central al credinței creștine. Învierea lui Iisus este considerată temelia credinței creștine și promisiunea vieții veșnice pentru cei care cred în El.

Duminica Tomii este o zi profunde semnificații și tradiții. La biserici se săvârșește slujba Utreniei. Din punct de vedere religios, în ziua prăznuirii apostolului Toma, Iisus s-a arătat ucenicilor pentru a doua oară după Înviere. Deoarece Toma nu credea în Înviere, Iisus l-a îndemnat pe Toma Necredinciosul, așa cum avea să-i rămână numele, să-i atingă semnele de pe corp cu care rămăsese în urma răstignirii. Acesta este momentul în care apostolul Toma crede în Iisus și în apartenența sa divină.

După ce Toma vede rănile lui Iisus, el își mărturisește credința, exclamând: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” Duminica Tomii este o sărbătoare care celebrează nu doar învierea lui Iisus, ci și chemarea la o credință sinceră, la căutarea adevărului. Este o ocazie de reflecție asupra credinței personale și asupra relației cu Isus Hristos, precum și de întărire a legăturilor în cadrul comunității creștine.

Calendar ortodox 27 aprilie 2025. Sărbătoare cu cruce roşie, este pomenită „ruda Domnului”, care a avut parte de moarte martirică. Rugăciunea de azi ajută la necaz mare

Alte articole

Calendar ortodox 27 aprilie 2025. Sărbătoare cu cruce roşie, este pomenită „ruda Domnului”, care a avut parte de moarte martirică. Rugăciunea de azi ajută la necaz mare

Duminica Tomii 2024. Ce nu ai voie să faci în Duminica Tomii. Tradiţia sacră păstrată sute de ani de români

Neîncrederea lui Toma se referă la atitudinea sceptică a apostolului Toma, care a refuzat să creadă că Iisus a înviat și că a apărut celorlalți zece apostoli, până când a putut vedea și simți rănile suferite de Iisus pe cruce. Tocmai din acest motiv, termenul Toma Necredinciosul este folosit pentru a desemna un om sceptic, care refuză să creadă fără o experiență personală directă.

Cercetătorii biblici au remarcat că Ioan evită să spună dacă Toma chiar a pipăit rănile lui Iisus. Înainte de Reforma Protestantă, credința obișnuită, reflectată în reprezentări artistice, era că el a făcut acest lucru, ceea ce mulți autori catolici au continuat să creadă, în timp ce autorii protestanți au susținut adesea că el nu a făcut acest lucru, arată Wikipedia.

Tradiții și superstiții în Duminica Tomii 2025

Duminica Tomii este, așadar, o zi cu profunde semnificații și încărcată de tradiții. Oamenii merg la biserică, unde aduc ouă roșii și colaci pentru ca preoții să le sfințească. Tradiția spune că după sfințirea acestora, ele se așază în coșuri, alături de lumânări aprinse, și sunt lăsate să plutească pe cursul unor ape curgătoare, pentru a ajunge la sufletele morților.

Pensii 2025. Recalcularea pensiilor a fost FINALIZATĂ, dar nu toţi seniorii şi-au primit deciziile. CALENDAR plată pensii mai 2025

Așadar, Duminica Tomei este una dedicată celor trecuți în neființă. Mai ales că a doua zi, după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor, cunoscut și sub numele de Paștele Morților. Prin toate practicile acestor zile, în credința populară se spune că sufletele morților pot fi eliberate de păcate grele, săvârșite în timpul vieții.

În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrânele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.

De Duminica Tomii, în Brașov este organizată parada junilor. Mai exact, junii îmbrăcați în costume originale defilează pe cai împodobiți cu cele mai frumoase podoabe. Ei pot fi admirați pe străzile din centrul vechi al Brașovului, în timp ce se îndreaptă spre Pietrele lui Solomon.

Rugăciunea către Sf. Apostol Toma
O, Preasfinte Apostole al lui Hristos, cel ce îndoielnic şi zăbavnic te-ai arătat spre adeverirea desăvârşită a dumnezeieştii Taine a Învierii Domnului şi a preaslăvirii Preacuratei Sale Maici, cel ce în viaţa ta şi după moarte făcător de minuni te-ai arătat şi cu mucenicească cunună te-ai încununat, apără turma lui Hristos de toată rătăcirea şi îndoiala; pe noi, cei zăbavnici cu inima, ne întăreşte pe piatra mărturisirii Sale; cu rugăciunile tale dă tămăduire rănilor sufletelor şi trupurilor noastre şi ne mijloceşte mântuirea la sfârşitul vieţii noastre. Amin.

Cel ce dintre Apostoli ai fost ales a purta crucea cea grea a îndoielilor spre adeverirea fără putinţă de tăgadă sau de îndoială a Învierii lui Hristos, scapă-ne pe noi cu rugăciunile tale din furtunile lumii şi din valurile îndoielilor vieţii acesteia, ca să-ţi strigăm: Bucură-te, Sfinte Toma, Apostol al Mântuitorului Hristos!

Spre adeverirea propovăduirii Cuvântului lui Dumnezeu şi spre încredinţarea neamurilor datu-ţi-s-a ţie, Sfinte, şi darul de a săvârşi minuni, ca toţi, văzându-le, să slăvească pe Dumnezeu Cel ce ţi-a dăruit ţie putere multă Apostole Sfinte Toma, roagă pe milostivul Dumnezeu să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

O, Sfinte Apostol a lui Hristos Toma! Te rugăm, ocrotește-ne și păzește-ne pre noi cu rugăciunile tale de ispitele diavolești, de căderile în păcat și cere nouă, robilor lui Dumnezeu (aici se rostește numele celui ce se roagă) ajutor de sus în vremea necredinței, ca să nu ne împiedicăm de piatra ispitirii, ci să mergem neabătut pe calea poruncilor lui Hristos până vom ajunge în fericitele lăcașuri ale Raiului.

O, Apostol al Mântuitorului! Nu ne rușina pre noi, ci fii nouă ajutor și apărător în toată viata noastră și ajută ca această viaţă vremelnică să o săvârșim cu frică de Dumnezeu și cu evlavie și să ne învrednicim de răspuns bine-primit la Strașnica judecată a lui Hristos, ca să preaslăvim preafrumosul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Rugăciune la masa de prânz ce se rostește de la Duminica Tomii până în ajunul Înălțării Domnului

„Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori).

Tatăl nostru care ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta, facă-se voia ta, precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre precum iertăm și noi greșiților noștri și nu ne duce pe noi în ispită ci ne izbăvește de cel rău. Ca a ta este împărăția și puterea și mărirea, acum și pururea și in vecii vecilor. Amin.

Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori).

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.”

Rugăciune după masa de prânz

„Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le (de trei ori).

Mulțumim Ție, Hristoase, Dumnezeul nostru, că ne-ai săturat pe noi de bunătăţile Tale cele pământești; nu ne lipsi pe noi nici de cereasca Ta împărăție, ci, precum în mijlocul ucenicilor Tăi ai venit, Mântuitorule, pace dându-le lor, vino și la noi și ne mântuiește.

Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că Slava Domnului peste tine a răsărit! Saltă acum și te bucură, Sioane, iar tu Curată Născătoare de Dumnezeu, veselește-te întru Învierea Celui născut al tău.

Slavă…, Și acum… Doamne miluiește (de trei ori).

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.” (sursa: doxologia.ro)

Paștele Blajinilor 2025: Ce înseamnă această sărbătoare, tradiții şi superstiţii de Mătcălău

Paștele Blajinilor

După Săptămâna Luminată, când bucuria Învierii continuă în casele românilor, vine o zi mai tăcută, dar profundă: Paștele Blajinilor. Această sărbătoare emoționantă îmbină credința ortodoxă cu tradițiile populare și este dedicată pomenirii celor dragi care nu mai sunt printre noi. Mătcălăul e patronul fetelor care, în această zi se prind “mătcuţe”, adică surori de cruce. E închipuit ca frate mai mic al Paştelui, jumătate om şi jumătate înger, frumos şi nemuritor, pe care însă nu-l mai putem vedea din cauză că s-a spurcat lumea. Se crede că în această zi sufletele morţilor se întorc acasă pentru a se ospăta, iar dacă cineva uită să le împartă de pomană, vin noaptea să ceară de mâncare.

În anul 2025, Paștele Blajinilor va fi prăznuit luni, pe 28 aprilie, la o săptămână după Paștele ortodox (20 aprilie).

Cine sunt „Blajinii”?

În credința populară, Blajinii sunt sufletele celor morți care nu au știut pe lume ce este Învierea. Se spune că trăiesc într-un loc îndepărtat, la „capătul lumii”, și află că a fost Paștele abia atunci când oamenii aruncă pe ape coji de ouă roșii. Așa se vestește și la ei Învierea.

Blajinii sunt considerați ființe blânde, drepte, care trăiesc în rugăciune și post, și care nu cunosc răutatea. Unii îi consideră îngeri sau sufletele celor morți înainte de botez.

Ce fac oamenii de Paștele Blajinilor?

Se merge la cimitir pentru a curăța mormintele, a aprinde lumânări și a împărți pentru sufletele celor adormiți.
Se duc pachete cu mâncare, în special ouă roșii, cozonac, pască și vin, iar cei care le primesc spun „Hristos a Înviat!” în locul celor plecați.
În unele sate, masa de pomenire se ține chiar în cimitir, alături de rude, într-o atmosferă liniștită și respectuoasă.

Este un moment de comuniune între cei vii și cei plecați, o punte spirituală care aduce alinare, reamintindu-ne că iubirea adevărată nu moare niciodată.

Dacă Paștele este sărbătoarea vieții și a speranței, Paștele Blajinilor este o formă de a împărtăși această speranță și cu cei care nu mai sunt printre noi. Este un ritual de memorie colectivă, dar și de iertare și eliberare.

Legendele spun că blajinii ar fi primii oameni de pe Pământ, că vin direct din Adam și Eva, că au luat parte la facerea lumii, că ei susțin stâlpii Pământului și că fără ei s-ar scufunda lumea în haos. Se mai consideră că blajinii ar fi urmașii celor care nu au mai reușit să traverseze marea atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană și că aceștia au rămas pe o insulă, foarte aproape de Rai, pe acolo pe unde trece apa Sâmbetei.

Cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin. Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.

Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo”, o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Obiceiuri şi supersitiţii de Paştele Morţilor

Cu toate că este cunoscută şi ca sarbatoare a mortilor, nu se pomenesc doar cei aflati in nefiinta. În lunea Blajinilor sunt amintiti cei uitati, cei nestiuti si Albii. Preotul citeste pomelnicele in biserica, dupa oficierea slujbei. Se pot intocmi si pomelnice personalizate: preotul se roaga in tacere pentru cei aflati pe lista binecuvantandu-i.

Crecinciosii nu trebuie sa uite de copiii nebotezati sau avortati. Acestia cer iertare in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mamelor care recurg la chiuretaj.

De Paştele Blajinilor nu ai voie sa coci sau sa speli haine. Nici sa bati covoare nu este acceptat pentru ca zgomotul facut ii poate speria pe blajinii care se intorc in aceasta zi speciala de pe lumea cealalta pentru a se ruga si a tine post pentru cei vii. Se spune ca spiritele blajinilor intra in biserica la Sfanta Liturghie.

Nu uita sa imparti oua rosii celor necajiti, mai ales daca sunt copii. Se dau si banuti de argint in anumite zone ale tarii. De asemenea, tot de Paştele Blajinilor este bine sa faci pomana daca ai avut un deces recent in familie.

Nu ai voie sa ii vorbesti de rau pe cei care s-au dus dintre noi, chiar daca nu ai avut intelegere cu acestia. Se spune ca mortii care sunt barfiti de Paştele Blajinilor pot face necazuri in casele oamenilor. La tara se crede ca blajinii pot da foc grajdurilor sau pot omori animalele aflate in camp, insetandu-le chiar si daca beau apa.

Urmarește RomaniaTV.net și pe