„Nu cred că trebuie să se pună problema în discursul public dacă vrem sau dacă nu vrem relaxare fiscală. Dacă facem un sondaj acum, o să vedem că toată lumea vrea relaxare fiscală. Relaxarea fiscală este bună, și nimeni nu poate să nege asta, dar trebuie să supunem dezbaterii dacă putem să facem acest lucru în condițiile bugetare pe care le avem. Dacă ne uităm doar la partea de venituri bugetare facem o mare greșeală pentru că trebuie să ne uităm și la partea de cheltuieli bugetare”, a spus Dumitru, potrivit Agerpres.
Președintele Consiliului Fiscal a adăugat că intenția de reducere a TVA de la 24 la 19% este una ‘agresivă’, în schimb măsurile de eliminare a taxei pe stâlp sau a accizei la carburanți sunt inițiative bune.
„Dacă ne uităm la discuțiile din ultima perioadă, vedem că se intenționează o reducere foarte agresivă a TVA. Celelalte măsuri eu spun că sunt bune, cum ar fi eliminarea taxei pe stâlp, și care a fost un non-sens economic încă de la început, eliminarea accizei suplimentare la carburanți, de asemenea nu am văzut nicio infrastructură creată din acea taxă, deși asta a fost intenția. Deci, noi reducem, foarte agresiv TVA, iar această reducere nu este de 5 puncte procentuale, ci mult mai mare deoarece cota redusă s-a extins la foarte multe produse, astfel încât cota medie de TVA scade, în momentul de față, undeva în zona de 15%. Înainte de scădere aveam la o cotă standard de 24% o cotă efectivă pe coșul de consum de 22 și ceva la sută. De la 22 și ceva la sută ne ducem la 14 și ceva, deci sunt opt puncte procentuale reducere de TVA. Arătați-mi o țară în lumea aceasta care a mai făcut o reducere de opt puncte procentuale de TVA atât de repede fără să aibă probleme”, a explicat Ionuț Dumitru.
Președintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Senatului cererea de reexaminare a Legii privind Codul fiscal. Șeful statului subliniază că „legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ”, motiv pentru care „în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate”.
„Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu și-o mai poate permite, dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni”, afirmă Iohannis în cererea de reexaminare.
În opinia sa, „simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare”, precizează Iohannis.
În replică, premierul Victor Ponta a afirmat că respingerea de către președintele Klaus Iohannis a noului Cod fiscal are ca posibile explicații fie „o decizie pur politică de blocare a activității economice a Guvernului cu orice cost”, fie „o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României”.
Victor Ponta, REACŢIE DURĂ după ce Klaus Iohannis a respins Codul Fiscal
Proiectul de Cod fiscal a fost aprobat, în data de 24 iunie, în plenul Camerei Deputaților, for decizional, cu 306 voturi ‘pentru’, două ‘împotrivă’ și o abținere.
Actul normativ prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 19%, începând din data de 1 ianuarie 2016. Inițial, Guvernul a propus scăderea TVA la 20% începând de anul viitor și la 18% din 2018. De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal, impozitul pe construcții speciale va fi eliminat din 2016, iar cota unică de impozitare este prevăzut să scadă de la 16% la 14% de la 1 ianuarie 2019.
Alte modificări vor fi aplicate în sectorul microîntreprinderilor, unde cota de impozitare pentru microîntreprinderile fără salariați va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit. Cotele de impozitare vor fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariați, inclusiv, de 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat și de 3% pentru microîntreprinderile care se află în anumite situații înscrise în registrul comerțului — dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, declarare pe proprie răspundere a nedesfășurării de activități la sediul social/sediile secundare.
Contribuțiile de asigurări sociale la angajat urmează să se reducă de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2018, iar cele datorate de angajator de la 15,8% la 13,5%.