Preşedintele BNS a afirmat că principala obiecţie faţă de proiectul Legii salarizării unitare este lipsa unei matrice de salarizare pentru unităţile administrativ-teritoriale (UAT).
„Se dă posibilitatea ordonatorilor de credite să-şi facă grila salarială, dar dacă le vom lăsa pe toate la liber, tare îmi este teamă că vom avea multe comportamente abuzive, tot felul de aberaţii în organizarea UAT-urilor şi, lucrul cel mai important, aceste UAT-uri nu-şi vor îndeplini corect funcţiile pentru care au fost create. Nu sunt puţine cazurile în care se arată că, din cauza unui nivel de pregătire neadecvat, din cauza lipsei de resurse umane de calitate, multe UAT-uri au probleme în organizare, în funcţionare, în finanţare, multe cer transferuri de la bugetul de stat pentru că nu pot supravieţui. O să accentuăm şi mai mult haosul care există. Asta este principala zonă de inflexiune, de contradicţie”, a afirmat Dumitru Costin.
El a avertizat că lipsa unei grile de salarizare clare există riscul unor costuri suplimentare generate de acţiuni în instanţe din cauza încadrării eronate ale unor persoane prin mecanisme discriminatorii. „Noi mergem pe o variantă de grilă care ar fi clară pentru toată lumea”, a declarat Costin.
Acesta s-a declarat de acord cu ideea ca sindicatele să convină asupra unei grile de salarizare în administraţia publică locală care să fie propusă pentru includere în proiectul Legii salarizării unitare.
Un alt lider sindical, secretarul general din cadrul confederaţiei Cartel Alfa, Petru Dandea, a declarat marţi, la finalul discuţiilor din Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor pe baza proiectului de lege a salarizării unitare, că sindicaliştii sunt nemulţumiţi de inexistenţa unei grile de salarizare pentru personalul din administraţia publică locală, astfel că stabilirea veniturilor pentru aceştia rămâne la discreţia ordonatorului de credit.
„Am discutat la nivelul preşedinţilor celor două comisii de muncă problema inexistenţei unei grile de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar din administraţia publică locală. Este adevărat că în proiectul de lege o asemenea grilă nu se regăseşte, asta ne nemulţumeşte, pentru că, în aceste condiţii, stabilirea salariilor pentru cei care lucrează în administraţia publică locală rămâne la discreţia ordonatorului de credit, adică a primarului sau consiliului local. Noi credem că un asemenea mod de stabilire a salariilor nu este corect şi legea ar trebui să aibă o grilă pentru administraţie publică locală. Credem că în comisia de la Senat propunerea noastră de grilă va fi adoptată. În aceste condiţii ar mai fi o singură solicitare, ca totuşi în stabilirea efectivă a salarizării şi încadrării la nivelul unităţilor din administraţia publică locală să existe o consultare prealabilă cu organizaţiile sindicale când această operaţiune are loc”, a precizat Petru Dandea.
Proiectul Legii salarizării unitare nu prevede cuantumul salariilor din administraţia publică locală, fiind stabilită doar o grilă care stabileşte raportul între salarii, cu precizarea că niciun angajat din administraţia locală nu va putea avea un salariu mai mare decât indemnizaţia pe care o primeşte viceprimarul.
Grila anunţată pentru adminsitraţia publică locală porneşte de la salariul minim pe economie şi poate creşte până la un maxim reprezentat de către indemnizaţia viceprimarului localităţii respective.
„S-a discutat, ca principiu, că este vorba de autonomie locală şi trebuie să le dăm dreptul să-şi stabilească singuri salariile. Sigur, nu am putut să-i lăsăm să-şi facă salariile cât vor – din cauza asta sunt plafonate la nivelul indemnizaţiei viceprimarului – dar nu vor putea să depăşească anumite etape, adică între muncitorul necalificat şi viceprimar este toată grila din primărie”, declara, pe 6 aprilie, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.