Reîntregirea salariilor bugetarilor, posibilă după noi concedieri

„Legea responsabilităţii fiscale spune clar că Guvernul nu poate să crească în timpul anului cheltuiala pentru personal stabilită prin buget. Întrucât cheltuiala cu personalul este un produs a doi factori, orice creştere salarială din timpul anului înseamnă automat o reducere a numărului de angajaţi, altfel se depăşeşte suma programată în buget, ceea ce nu este permis de lege”, a explicat Dumitru, după un seminar economic organizat la BNR.

Cheltuielile de personal în sectorul bugetar sunt stabilite la 39,8 miliarde de lei în acest an.

Potrivit articolului 9, aliniatul 2 din Legea responsabilităţii fical-bugetare, „cheltuielile de personal totale ale bugetului general consolidat nu pot fi majorate pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare”.

Dintr-un calcul simplu rezultă că o reîntregire a salariilor, printr-o majorare cu 16%, care să respecte condiţia legală de menţinere a cheltuielilor nominale cu personalul, ar echivala cu disponibilizarea a circa 190.000 de angajaţi din sectorul public, dintr-un total de aproximativ 1,2 milioane de angajaţi.

Alte articole

Salariu de 12.000 de lei pe lună în 2025. Categoria de angajați care va beneficia de majorări consistente

Concedieri masive la o televiziune din România. Angajaţii au fost anunţaţi că urmează restructurări

Dumitru a mai amintit că Guvernul are obligaţia să respecte şi termenul de 180 de zile înainte de alegeri, stabilit tot de legea responsabilităţii fiscal, după care sunt interzise orice majorări salariale.

Întreaga dezbatere publică din ultima perioadă se referă aproape exclusiv la posibilitatea Guvernului de a decide majoarea salariilor după luna aprilie, având în vedere alegerile generale din noiembrie, fără a se discuta despre alegerile locale programate pentru iunie.

Cu toate acestea, articolul 9 alineatul 1 al legii responsabilităţii fiscal-bugetare indică, fără echivoc, că: „Nu pot fi promovate acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de încetarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art.110, alin.(1) din Constituţia României sau de încetarea mandatului conducătorilor aleşi ai administraţiei publice locale care conduc la creşterea cheltuielilor de personal în sectorul bugetar”.

În ultima scriosoare de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI se spune că politica de austeritate pe partea de cheltuieli publice va trebui să continue, iar salariile bugetarilor şi pensiile din sistemul public rămân îngheţate, documentul reiterând astfel poziţia prezentată în scrisorile anterioare către Fond.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă, compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.