După 20 de ani. Ion Cristoiu se întoarce la Evenimentul Zilei

Ion Cristoiu se întoarce la Evenimentul Zilei, chiar în anul în care publicaţia pe care a fondat-o împlineşte 20 de ani. Anunţul a fost făcut de conducerea actuală a jurnalului, pe pagina de internet evz.ro. Jurnalistul va face parte din echipa de editorialişti a ziarului.

„La aproape 20 de ani de la lansarea celebrei «Buline roşii», maestrul Ion Cristoiu va reveni în redacţia pe care el a creat-o şi care a consacrat generaţii întreagi de ziarişti”, se arată pe evz.ro, fără a se preciza însă momentul apariţiei primului editorial. Totuşi, „cu timpul, implicarea sa în politica editorială a ziarului creat de el, acum două decenii, va spori”, mai notează sursa citată.

Ion Cristoiu a scris pentru Evenimentul Zilei până în februarie 1997, iar în cei 15 ani scurşi de la despărţire jurnalistul a avut chiar şi două procese cu publicaţia din cauza folosirii numelui său în caseta tehnică, fără încuviinţare.

Scriitor, jurnalist şi analist politic, Ion Cristoiu a colaborat cu mai multe televiziuni, iar din septembrie 2009 colabora, în calitate de comentator cu ziarul Adevărul. În prezent, el mai realizează două emisiuni la postul B1 TV, „La taifas cu Ion Cristoiu” şi „Ultimul cuvânt”. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România, printre lucrările sale numărându-se „Personaje de rezervă” (1985), „Povestitorii” (1988), „Un pesimist la sfârşit de mileniu” (1999), seria „Istoria ca telenovelă”, din care fac parte cărţile „Istoria ca telenovelă”, volumul I (2003), „Istoria ca telenovelă”, vol. II (2003), şi „De la o lovitură de stat la alta”(2006), dar şi volumele „Lumea văzută de un român rupt în fund” şi „De la dosarele Legiunii la dosarele Securităţii”. Cea mai recentă carte a lui Ion Cristoiu este o lucrare de proză satirică, „Veselia generală”.

Alte articole

Hackerii i-au golit contul, cum a rămas Ion Cristoiu fără bani de Sărbători

Gabriela Firea, despre alegerile Primăria Capitalei: ”Vreau ca bucureștenii să simtă că trecem peste orgolii. Voi munci chiar mai mult. Interesul nu a fost să ocupăm un fotoliu sau un scaun, ci a fost acela ca în București să nu ne mai fie rușine”