„Am fost bine acolo. Dacă ‘Maison’ nu ar fi fost închis, poate aş fi încă acolo”, a mărturisit Emma Becker, autoarea a altor două cărţi, „Mr” (2011) şi „Alice” (2015).
Tema prostituției nu este nouă în literatura universală, dar de cele mai multe ori punctul de vedere oferit este cel masculin. Iată că Emma Becker ne oferă o perspectivă feminină. „La Maison” abundă în portrete feminine, femei sensibile, cu suflet, dar toate prostituate, „colegele mele”, cum le consideră Emma Becker. „Noi suntem o familie”, susţine ea.
Romanul folosește o abordare jurnalistică, pentru că autoarea le face pe „colegele” ei să se destăinuie. „Problema acestei meserii este că, după un timp, corpul tău nu ştie când te prefaci şi când simţi cu adevărat ceva”, spune, de exemplu, Hildie.
Romanul scriitoarei Emma Becker nu este nici pe departe facil. Se citește greu, există pagini care debusolează cititorul. Dar dincolo de impresiile de moment, există o delicatețe a stilului care caracterizează textul. Autoarea nu pregetă să vorbească nu numai despre suferințele femeilor dar și despre cele ale bărbaților, despre singurătatea emoțională a clienților bordelurilor. În viziunea ei, „Cu trupul şi răbdarea lor infinită”, aceste lucrătoare sexuale lucrează „pentru binele indivizilor care alcătuiesc această societate”.
Juriul Premiului studenţilor France Culture-Telerama a fost format anul acesta din 1.100 de studenţi, cu sprijinul a 18 librării franceze independente şi în colaborare cu 24 de instituţii universitare.