„Rusia a ales o cale care este de confruntare pe termen lung şi Kremlinul anticipează probabil un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu sau cam aşa ceva”, a declarat Kaupo Rosin la publicarea raportului despre ameninţările la adresa securităţii naţionale a Estoniei.
Un atac militar din partea Rusiei este „foarte puţin probabil” pe termen scurt, a spus el, în parte pentru că Rusia trebuie să menţină trupe în Ucraina, şi ar rămâne puţin probabil dacă acumularea de forţe ruseşti ar fi egalată în Europa. „Dacă nu suntem pregătiţi, probabilitatea (unui atac militar rusesc) ar fi mult mai mare”, a adăugat Rosin.
Estonia şi celelalte state baltice şi-au majorat cheltuielile militare la peste 2% din PIB după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, iar aliaţii NATO şi-au sporit prezenţa în aceste ţări.
Un număr tot mai mare de oficiali occidentali avertizează cu privire la o ameninţare militară din partea Rusiei la adresa ţărilor de pe flancul estic al NATO, cerând Europei să se pregătească prin consolidarea forţelor armate.
Şeful serviciului de informaţii din Estonia a declarat că evaluarea sa se bazează pe planurile Rusiei de a-şi dubla numărul de forţe staţionate de-a lungul graniţei sale cu Finlanda, cea mai nouă ţară membră NATO, şi cu statele baltice Estonia, Lituania şi Letonia.
Germania plănuieşte să aibă 4.800 de soldaţi pregătiţi de luptă în regiune până în 2027, în prima sa desfăşurare externă permanentă de la cel de-al Doilea Război Mondial, iar Rosin a declarat că NATO şi aliaţii săi se îndreaptă în direcţia corectă pentru a contracara ameninţarea rusă.
Pe de altă parte, Rosin nu se aşteaptă la un progres al Rusiei în Ucraina înainte de alegerile prezidenţiale din martie, deoarece ar trebui să mobilizeze mult mai multe trupe pentru a atinge acest obiectiv.
În ceea ce priveşte comentariile lui Donald Trump, care a spus că nu ar apăra aliaţii care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, Rosin a spus: „Astfel de declaraţii nu sunt niciodată de ajutor”.
Capacitatea Rusiei de a furniza muniţie trupelor sale continuă să o depăşească pe cea a Ucrainei şi, dacă sprijinul occidental nu este susţinut sau crescut, este puţin probabil ca Ucraina să poată schimba situaţia pe câmpul de luptă, a adăugat el.
Fostul preşedinte american Donald Trump a afirmat, sâmbătă, că ar încuraja Rusia să facă ”orice vrea” oricărei ţări membră a NATO care nu îndeplineşte directivele privind cheltuielile cu Apărarea, aceasta fiind o recunoaştere şocantă că, dacă ar fi reales, nu ar respecta clauza privind apărarea colectivă a Alianţei, potrivit CNN.
Guvernele Poloniei, Franţei şi Germaniei au promis luni că vor face din Europa o putere de securitate şi apărare cu o capacitate mai mare de a sprijini Ucraina, pe măsură ce cresc temerile că fostul preşedinte american Donald Trump s-ar putea întoarce la Casa Albă şi ar putea permite Rusiei să îşi extindă agresiunea pe continent