În urma incendiului din 30 octombrie 2015 şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.
Un mormânt plin cu flori mereu proaspete şi fotografii din care, chiar dacă e evident că au trecut peste ele ploi, soare, ninsori sau ger, încă mai răsare zâmbetul jucăuş al unei fete cu părul de foc. Pare ireal că sub lespedea rece se odihneşte cineva atât de tânăr şi plin de viaţă. E mormântul Valentinei Florea, una dintre victimele iadului din Colectiv. La 29 de ani Tina a plătit cu viaţa erorile făcute de zeci de ani de un întreg sistem.
Tânăra, originară din Galați, rămăsese în București după terminarea facultăţii, având planuri mărețe. Ea se afla în clubul Colectiv împreună cu logodnicul său, cu care trebuia să facă nunta în 2016, şi cu sora ei. Cei doi au scăpat din flăcări, dar Valentina, care era la baie când a izbucnit incendiul, nu a mai reuşit să iasă.
Familia, care o plânge zilnic la cimitir, nu poate şi nu are cum să uite ce s-a întâmplat. Potrivit libertatea, rude, psihologi şi preoţi i-au ajutat să rămână pe calea de plutire, dar astfel de lucruri dureroase nu se pot uit.
„Deşi a trecut un an de zile, sentimentul pierderii Tinei este foarte pregnant. Părinţii au sprijinul familiei, consiliere psihologică şi suport duhovnicesc. Cu toate acestea ,va daţi seama că trăirile sunt acute şi puternice. Pierderea Tinei nu poate fi ameliorată de pedepsirea vinovaţilor sau de daune morale. Apar tot mai multe semne de întrebare despre ce s-a petrecut cu adevărat în acea noapte. De ce după un an de zile nu este nimeni pedepsit, de ce se contrazic expertizele, de ce subiectul e mereu distorsionat şi manipulat?”, se întreabă Alexandru Nechifor, vărul Valentinei Florea.
Asociaţia Colectiv GTG 3010 anunţă inaugurarea monumentului ridicat în amintirea celor 64 de tineri decedaţi în urma incendiului, evenimentul fiind programat pentru duminică, 30 octombrie, în piaţeta din faţa fostului club.
„Încă de la începutul anului ne-am dorit foarte mult ca acest monument să existe şi ne-am luptat cât am putut pentru realizarea sa. Nu vrem ca oamenii să uite ce s-a întâmplat pe 30 octombrie 2015, nu trebuie ca cei 64 de tineri care au plecat dintre noi să fie uitaţi. Acest monument era necesar pentru că atâta timp cât oamenii au în minte ce s-a întâmplat atunci, vor avea grijă, pe viitor, să evite orice acţiuni care să ducă la astfel de tragedii”, a declarat pentru Mediafax Eugen Iancu, membru fondator al Asociaţiei Colectiv GTG 3010.
Potrivit sursei citate, monumentul reprezintă „schimbarea, trecerea de la corupţia care i-a ucis, la un stat cu un sistem sigur”.
„Monumentul este compus dintr-un soclu în formă de semisferă cu raza de un metru, făcut dintr-un bloc de piatră de Dobrogea, numită „Codru de Babadag”, şi o sculptură din bronz, cu înălţimea de 1,60 metri. La baza acestuia vor fi cioplite numele celor 64 de tineri, victime ale incendiului din clubul Colectiv. Costurile monumentului se ridică la 70.000 de euro, dintre care aproximativ 48.000 de euro provin de la Consiliul Local al Sectorului 4 şi restul din donaţii”, mai precizează asociaţia printr-un comunicat de presă.
În urma incendiului din 30 octombrie 2015 şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.