Mașina de spălat vase, un adevărat pericol pentru sănătatea oamenilor. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Elvețian de Cercetare a Alergiei și Astmului (SIAF) arată efectul toxic al unui ingredient din agenții de clătire comerciali asupra tractului gastrointestinal.
Așadar, descoperirile au implicații majore în ceea ce privește sănătatea, fiindcă substanța toxică ar putea duce la apariția mai multor boli cronice.
Mașinile de spălat vase comercicale sunt folosite adesea în restaurante sau în gospodării pentru spălarea farfuriilor, paharelor și a tacâmurilot. Un ciclu tipic al electrocasnicului implică circularea apei clade și a detergentului timp de circa 60 de secunde la o presiune ridicată. În al doilea ciclu de spălare și uscare de 60 de secunde se aplică apă și un agent de clătire.
Citește și: Opt obiecte pe care să nu le pui niciodată în mașina de spălat vase
Studiu arată că dispozitivele nu au un ciclu de spălare suplimentar în timpul căruia să fie îndepărtat agentul de clătire rămas, ceea ce înseamnă că substanțele toxice rămân pe vase. Când vasele sunt folosite, reziduurile chimice uscate pot ajunge în tractul gastrointestinal, potrivit TheBrighterSide.
Echipa de cercetare a analizat efectul componentelor detergenților și agenților de clătire asupra barierei epiteliale din intestin. Bariera epitelială este stratul de celule care căptușește tractul intestinal și controlează ceea ce intră în organism.
Pentru a efectua studiul, s-au folosit organoizi intestinali umani și celule intestinale pe microcipuri, o tehnologie recent dezvoltată. Țesutul formează un grup tridimensional de celule, asemănător cu epiteliul intestinal la om.
Echipa a folosit diverse metode biomoleculare pentru a analiza efectul pe care detergenții comerciali și agenții de clătire îl au asupra acestor celule. Au diluat aceste substanțe pentru a reflecta cantitățile care ar fi prezente pe vasele uscate (1:10.000 până la 1:40.000).
În urma studiului s-a constatat că dozele mari de agenți de clătire au ucis epiteliale intestinale, iar dozele mai mici le-au făcut mai permeabile.
„Putem să presupunem că barierele epiteliale defecte joacă un rol în declanșarea apariției a zeci de boli cronice”, spune Cezmi Akdis, profesor de alergologie experimentală și imunologie.