DW: Faţa hidoasă a comunismului este vie în România. Dragnea, la fel ca orice autocrat, uită un lucru. Cine râde la urmă râde mai bine

Există un vers care provine de pe vremea manipulării literare şi ideologice a ”realismului socialist” în România, potrivit căruia ”partidul e în toate, în cele ce sunt şi în cele ce mâine vor râde la soare”, îşi începe Schwartz editorialul.

Acest sentiment, care provine din cea mai neagră perioadă a dictaturii comuniste în România, este adevărat astăzi – la aproape 29 de ani de la ziua căderii comunismului în această ţară din sud-estul Europei. Sau mai degrabă rămâne adevărat, adaugă el.

Partidul aflat la guvernare, PSD, conduce într-un mod absolutist şi îşi continuă atacurile la adresa Uniunii Europene şi statului de drept. El consideră orice trădare a PSD drept o trădare a României. Cu acesta şi alte mesaje populiste, PSD duce România în adâncurile dictaturii lui Ceauşescu, apreciază Schwartz.

Liderul partidului, Liviu Dragnea, care a fost găsit în urmă cu mult timp vinovat de fraudă electorală, şi camarila sa se livrează fără reţinere unor sloganuri apuse şi stupide şi puţin le pasă de pagubele pe care le provoacă ţării, apreciază editorialistul.

Alte articole

Liviu Dragnea spune că îl va vota pe Nicolae Ciucă. ”Tot sistemul lucrează ca Simion să fie împins în turul 2”

Gigi Becali, noi dezvăluiri despre implicarea lui Coldea în justiție: ”Lui nu i-a convenit că mi-au dat pușcărie prea puțină”

Cu doar câteva zile înainte ca România să preia preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, presupusul Guvern social-liberal de la Bucureşti îşi arată adevărata faţă antieuropeană şi inumană, continuă el.

Aparatcici populişti şi naţionalişti ca cei ai lui Ceauşescu există în continuare şi vor să continue să stabilească soarta ţării. Politicieni care sunt fie corupţi, fie suspectaţi de corupţie continuă cu un singur scop – ”punctul zero”, care marchează acapararea totală a puterii, scrie Schwartz.

De când a preluat puterea, în urmă cu doi ani, coaliţia aflată la putere a încercat cu dsperare să treacă prin Parlament o lege a amnistiei şi graţierii. Cooptarea sistemului judiciar şi slăbirea luptei împotriva corupţiei au devenit principala prioritate a Guvernului marionetă al liderului PDS Dargnea. El şi alţi colegi de-ai săi trebuie să fie spălaţi de toate acuzaţiile de corupţie, pentru a acceda la funcţii de rang înalt sau la magistratura supremă, scrie editorialistul.

Societatea civilă şi preşedintele liberal-conservator Klaus Iohannis se opun cot la cot acestor încercări continuu. Iar în urmă cu câteva săptămâni, Bruxellesul, cu o întârziere considerabilă, şi-a formulat în sfârşit criticile, notează el.

Iar aceste critici au fost atât de clare, încât au dezlănţuit întreaga energie a postcomuniştilor. Ei au proclamat că România nu este o ţară de ”mâna a doua” şi nu va permite să fie ”discriminată” de Comisia Europeană şi Parlamentul European, continuă editorialistul.

Ei n-au spus un cuvânt despre faptele lor, iar potrivit Guvernului, ţări străine, UE, George Soros, ”statul paralel” şi preşedintele sunt de vină, adaugă el.

Dragnea vrea ca preeşdintele să fie anchetat de înaltă trădare, pentru că a îndrăznit să spună că actualul Guvern nu este în măsură să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, scrie Schwartz.

În 2019, potrivit populiştilor naţionalişti, poporul îşi doreşte un preşedinte ”român” care-şi iubeşte ţara. Prin această aluzie repetată la faptul că şeful statului face parte din minoritatea germană, campania de defăimare a lui Iohannis a atins un nou punct culminant, apreciază el.

Dragnea foloseşte resentimente xenofobe pentru a distrage atenţia de la politici catastrofale ale Guvernului. Nu doar la Bucureşti se fac comparaţii cu fostul dictator Ceauşescu, la 29 de ani după îndepărtarea de la putere şi execuţia acestuia în decembrie 1989, adaugă el.

La 1 ianuarie 2019, România preia preşedinţia semestrială a Consiliului UE, o preşedinţie care va fi marcată de campanii de calomnie, propagandă şi informaţii false ale unui partid care, la fel ca predecesorul său comunist, vrea să se fie în toate câte sunt şi în toate lucrurile care vor zâmbi mâine sub soare, apreciază Schwartz.

Însă, Dragnea, la fel ca orice autocrat, uită un lucru. Cine râde la urmă râde mai bine! conchide Schwartz.