Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 28 septembrie sesizarea privind existenţa unui conflict juridic dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR.
Guvernul a sesizat miercuri Curtea Constituțională a României în privința moțiunii de cenzură depuse de USR PLUS și AUR, în care acuză că nu au fost respectate procedurile în privința semnăturilor și a înștiințării în Executivului în ziua depunerii documentului în Parlament.
Executivul a cerut CCR să constate că, atât sub aspectul condițiilor de validitate pentru inițierea moțiunii de cenzură, cât și sub cel al obligației comunicării acesteia către Guvern la data depunerii împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapele prezentării și dezbaterii moțiunii de cenzură.
Curtea Constituţională a României a dispus miercuri ca, până la data de 15 septembrie, părţile să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu sesizarea premierului Florin Cîţu cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR.
Ulterior, după ce părţile îşi vor exprima punctul de vedere, Curtea Constituţională va stabili termenul pentru dezbaterea pe fond a sesizării.
Între timp Birourile Permanente ale celor două camere ale Parlamentului au decis marţi să-şi însușească punctul de vedere al Comisiei de constituționalitate, dându-i dreptate premierului Florin Cîțu privind existența unui conflict constituțional cu privire la moțiunea inițiată de USR și AUR. Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a anunţat că va trimite CCR două puncte de vedere – unul al Comisiei de resort, însuşit de Biroul permanent, şi altul în nume personal.
Guvernul a solicitat miercurea trecută Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură USR PLUS – AUR, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.
În documentul semnat de premier, Ludovic Orban este acuzat că a încălcat prevederile constituţionale pentru că nu a comunicat Guvernului moţiunea în ziua în care a fost depusă şi pentru că ulterior a comunicat o moţiune ”iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide”.
Documentul face referire la ”comportamentul neconstituţional şi neloial al Parlamentului prin Preşedintele Camerei Deputaţilor”.