„Nu sunt între oamenii corupti din aceasta ţară şi vreau să dovedesc în justiţie aceste lucruri. În aceasta luna am trecut prin cea mai neagră perioadă a vieţii mele. Probabil că răul cel mai mare a fost facut si este greu de presupus că voi putea în anii care mi-au rămas din viaţă să pot sa sterg aceasta acuzatie ingrozitor de incorectă şi nedreptă„, a declarat Ecaterina Andronescu, cu ochii în lacrimi, în plenul Senatului, unde se discuta şi vota pe cererea de ridicare a imnunităţii în vederea începerii urmăririi penal în dosarul Microsoft.
Ecaterina Andronescu a declarat, în plenul Senatului, că licenţele IT au fost cumpărate în perioade în care ea nu era ministru al Educaţiei.
„Cred că Justiţia din România trebuie să facă dreptate celor care nu pot fi dovediţi faptic că sunt vinovaţi de infracţiunile menţionate în referatul pe care DNA l-a trimis către Comisia juridică. Dosarul, aşa cum vă este cunoscut, se numeşte Microsoft. El se referă la cumpărarea licenţelor Microsoft pentru computerele din Educaţie sau din alte ministere care aveau asemenea computere. Licenţele s-au cumpărat în anii 2004, în noiembrie 2009 şi în 2011, adică în perioadele în care eu nu eram ministrul Educaţiei. Nu există niciun document pe care eu să fi pus un aviz favorabil sau pe care eu să-l fi aprobat. Ca urmare, cred că numele meu nu avea ce căuta în dosarul supranumit „Licenţele Microsoft”. În referatul DNA se face referire la proiectului „Sistem Educaţional Informatizat” care a fost demarat în 2001 şi a fost continuat până în 2008. (…) Îmi pun întrebarea: Daca proiectul a fost greşit, de ce miniştri care m-au urmat l-au continuat? De ce nu l-au schimbat şi de ce doar eu mă fac vinovată? Proiectul de informatizare nu a fost iniţiativa ministrului Educaţiei, adică a subsemnatei, ci am pornit acest proiect în 2001 pe baza unor documete pe care eu avea obligaţia, ca ministru, să le aplic”, a spus Ecaterina Andronescu în plenul Senatului.
La finalul discursului, Ecaterina Andronescu a ţinut să precizeze că „niciodată nu am cerut conditionat si nu am luat nimic de la nimeni”.
Comisia juridică din Senat a dat marţi raport de admitere privind solicitarea DNA de declanşare a procedurilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.
Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a declarat, după şedinţă, că decizia de avizare favorabilă a solicitării Parchetului în cazurile Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu a fost luată cu majoritate de voturi.
Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a transmis, marţi, Senatului copiile celor patru volume cu actele de urmărire penală în cazul senatorilor Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu.
Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, ambii senatori PSD, sunt acuzaţi de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi, respectiv, instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani, în Dosarul Microsoft.
În solicitarea trimisă Parlamentului prin care cere încuviinţarea urmăririi penale, DNA susţine că în perioada în care a fost ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a favorizat compania SIVECO şi a luat mită de la această societate. În schimb, compania ar fi primit tratament preferenţial la încheierea unor contracte publice.
Ecaterina Andronescu face parte din lotul de nouă foşti miniştri care sunt acuzaţi de corupţie în legătură cu acordarea unor contracte din domeniul IT. În total este vorba de contracte de peste 1 miliard de euro.
Potrivit DNA, Ecaterina Andronescu este investigată pentru modul în care au fost acodate contractele în cadrul proiectului „Sistem Educaţional Informatizat”.
DNA descrie începutul proiectului în felul următor: „La data de 23.05.2001 Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei din cadrul Guvernului României a aprobat Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de calculator prin dotarea unităţilor de învăţământ cu laboratoare informatizate. Valoarea acestui proiect a fost estimată la circa 200 milioane dolari. În esenţă, programul SEI se referă la dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu laboratoare informatice, tehnologia informatică urmând să fie folosită ca suport didactic. În cadrul acestui program şcolile urmau a fi a fi dotate cu 1.500 laboratoare informatizate”.
DNA susţine că în cadrul acestui proiect fostul ministru a favorizat compania Siveco şi că de la acestă companie ar fi primit şi mită, însă nu se precizează cuantumul şpăgilor. DNA mai notează că statul a fost păgubit şi prin faptul că produsele achiziţionate, adică PC-urile şi softurile, au fost luate la preţuri mult supraevaluate faţă de preţul pieţei.
În cazul Ecaterinei Andronescu, DNA a cerut urmărirea penală pentru următoarele motive:
-A procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft; a iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora (Memorandumul din data de 31.08.2001, Memorandumul cu privire la începere a „Proiectului naţional de implementare a învăţământului alternativ de educaţie asistată pe calculator” încheiat între MEC, SIVECO, HP, IBM. HG nr. 828/31 iulie 2002, HG nr. 1220/07.11.2002, HG nr. 1108/2003, HG nr. 684/2003, HG nr. 1352/2003 ş.a);
-A stabilit printr-un Memorandum firmele care să participe la realizarea proiectului atestând în mod nereal că acestea fac parte dint-un consorţiu; a stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme; a acceptat cesiunea contractului de către SIVECO, deşi invocase necesitatea achiziţiei de la aceeaşi sursă;
-A înlesnit firmei SIVECO şi colaboratorilor săi încheierea contractului în condiţiile lipsei de competiţie, încheind contractul în condiţii oneroase pentru Minister, toate acestea având drept consecinţă prejudicierea bugetului de stat ca urmare a achiziţiei de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă: licenţe cu circa 30 – 40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari decât cele pentru aceleaşi produse sau produse similare de pe piaţă.
-În perioada 2001 -2009 a pretins şi primit de la firma SIVECO şi firmele colaboratoare foloase necuvenite constând în sume de bani sau calculatoare, pentru sine sau pentru altul, în scopul de a le asigura derularea unor proiecte cu Ministerul.