„Cred că, în viitoarea lege ( a Educaţiei – n.r.) trebuie să precizăm mai clar câteva lucruri, şi anume: doamna învăţătoare sau domnul profesor sau doamna profesor de ciclu primar sau domnul profesor pot să îşi organizeze after school, nu am nicio problemă, dar nu cu elevii de la clasă, pentru că există reacţia părinţilor care nu-şi pot trimite copiii în after school-ul profesorului de la clasă, că al lui copil este tratat diferit faţă de cei care merg la after school. Asemenea lucruri nu trebuie să le mai generăm. Aşa cum şi pentru profesorii care fac meditaţii, pregătire acasă cu elevii: nu cu elevii de la clasă, cu elevii de la alte clase. Totuşi, profesorii trebuie să aibă această conştiinţă profesională, ei sunt constructorii acestei naţiuni”, a spus ministrul Ecaterina Andronescu.

În ceea ce priveşte sistemul de ore remediale pentru elevii care nu au progresat suficient, Ecaterina Andronescu a precizat că aceste ore nu vor fi plătite în plus, având în vedere că norma de lucru este de 40 de ore pe săptămână, iar cadrele didactice pot, pe lângă norma didactică, să rămână în plus câteva ore în şcoală.

„Fiecare dintre noi, fie că suntem profesor universitar sau educatoare, avem aceeaşi normă: 40 de ore pe săptămână. Eu cred că rămânerea în şcoală a profesorilor de orice nivel, la orice ciclu, mai mult decât norma didactică nu este un lucru rău pentru şcoală. Nu o să le cer să rămână 40 de ore în şcoală, dar cred că 20 de ore în şcoală poate să rămână orice învăţător sau profesor. (…) Eu cred că până la 20 de ore, măcar, să facă orele remediale nu este un lucru rău. Eu cred că intră în fişa postului oricărui profesor să nu dea, la disciplina pe care o predă, rezultate uneori nefericite – şi le numesc având proprietatea cuvintelor. Nu se poate să accept că, din 140.000 de copii, 55.000 nu au luat 5 la matematică şi 20 şi ceva de mii nu au luat 5 la limba română. (…) Nu o oblig pe doamna învăţătoare să facă ore suplimentare cu toată clasa, dar cred că cu cei care încep să aibă decalaj faţă de marea majoritate a clasei orele acestea trebuie să se întâmple”, a explicat ministrul Educaţiei.

Ecaterina Andronescu a mai spus că viitoarea lege a Educaţiei va trebui să cuprindă un capitol dedicat copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES), care să prevadă un număr mai mare de profesori de sprijin şi o programă adaptată.

Alte articole

Uitaţi de medici şi avocaţi, meseriile viitorului sunt designer în blockchain sau designer de imprimare 3D

Cum funcționează programul ”Before School” și cât costă

„Cred că în viitoarea lege va trebui să avem un capitol special dedicat copiilor cu CES, va trebui să ne gândim cum este mai potrivit ca ceea ce se cheamă astăzi CJRAE, unităţile acestea conexe, să lucreze împreună cu inspectoratul şcolar în aşa fel încât să nu avem situaţia pe care o avem aici. Avem o şcoală în care sunt 26 de copii cu CES şi nu au profesori de sprijin şi avem o şcoală în care avem un copil şi avem şi consilier şcolar şi profesor de sprijin şi logoped. Adică o mai bună distribuţie a resurselor este absolut necesară şi, fără îndoială, o creştere numerică a profesorilor de sprijin, pe care trebuie să îi şi pregătim special. Pentru că, în acest moment, din discuţiile pe care le-am avut cu doamna Ana Dragu ( care conduce Centrul de resurse şi referinţă în autism „Micul prinţ” al Asociaţiei Autism Europa Bistriţa -n.r.) a rezultat şi faptul că într-o clasă dintr-o şcoală de masă sunt puţini profesori în situaţia de a putea adapta programa şcolară la nevoile copiilor cu CES. Şi atunci va trebui să găsim soluţii şi pentru a încerca să facem acest lucru sau să le adaptăm la nivel naţional şi să încercăm să le trimitem în teritoriu cu aceste adaptări deja realizate”, a afirmat ministrul.

Ecaterina Andronescu a precizat că şi examenele naţionale, în cazul elevilor cu CES, vor fi adaptate la noua programă dedicată lor, însă acest lucru se va putea întâmpla cel mai devreme de anul viitor.

Ecaterina Andronescu, un nou anunţ despre introducerea uniformelor în şcoli