Ce se întâmplă pe 21 martie, la ora 0.45

Ehinoctiul de primavara sau echinoxul de primavara reprezinta momentul inceperii primaverii astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica (unde are loc echinoctiul de toamna).

Atunci cand are loc echinoctiul de primavara Soarele trece prin punctul vernal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc.

Astfel, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara.

Echinoctiul de primavara – 21 Martie 00:45
Solstitiul de vara – 21 Iunie 19:38
Echinoctiul de toamna – 23 Septembrie 11:20
Solstitiul de iarna – 22 Decembrie 06:48

Alte articole

Solstițiul de vară 2024. Începe vara astronomică. Obiceiul care aduce belșug și sănătate în această zi

Solstițiul de vară 2024. Când are loc anul acesta. Se întâmplă pentru prima oară în ultimii 228 de ani

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ marchează începutul primăverii astronomice, când ziua şi noaptea vor fi egale, iar, în 2015, acest fenomen are pe 21 martie, la ora 0.45

Începând de la această dată, durata zilei, faţă de cea a nopţii, va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, şase luni.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Dupa „Mărţişor”, „Babe” şi „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am păşit în anotimpul primăverii deşi luna martie se dovedeşte a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocţiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 21 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

După cum este cunoscut, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocţiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie miţcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine. La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ţi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Din 21 martie, durata zilei va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară – adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, pe 21 martie având loc echinocţiul de toamnă. În regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

După cum este cunoscut, mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia.

Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocţiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie miţcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

Când va mai avea loc ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ.  în anii următori:

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2016 – 20 martie

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2017 – 20 martie

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2018 – 20 martie

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2019 – 20 martie

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ 2020 – 20 martie

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă. Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare şi începând de la această dată durata zilei va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte şase luni.