ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2017: Ziua devine mai lungă. Când se schimbă ORA DE VARĂ 2017

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA 2017: Echinoctiu de primavara 2017. Luni, 20 martie, la ora 12 si 29 de minute are loc un fenomen anual: echinoctiul de primavara. Ziua devine mai lunga, iar oamenii se pregatesc sa dea ceasul inapoi cu o ora in weekendul 25-26 martie. Se respecta o serie de traditii si de obiceiuri cu aceasta ocazie. 

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

La aceeași dată, în emisfera sudică, se produce echinocțiul de toamnă. Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” — „egal” și „nox”, „noctis” — „noapte”.

Echinocțiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice, ce durează circa 92 de zile.

Alte articole

Când se schimbă ora în 2025. Trecerea la ora de vară înseamnă că dormim mai puțin

Ora de vară 2025. Când dăm ceasurile înainte cu o oră şi când revenim la ora de iarnă

Echinocțiul marchează intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc, când ziua și noaptea devin egale, și are loc de două ori pe an, în martie (echinocțiul de primăvară) și în septembrie (echinocțiul de toamnă). Denumirea populară a fenomenului astronomic este Tât Înainte, respectiv Târ Înapoi.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată, datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei, în continuă creștere, este mai mare decât cea a nopții, aflată în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Din punct de vedere astrologic, are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm, astfel, la sfârșitul și la începutul unui ciclu zodiacal.

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

In aceasta zi este bine ca oamenii sa nu leneveasca foarte mult pentru ca vor avea de tras din greu tot anul daca vor dori sa obtina ceva maret.