ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Cele mai bune vitamine pentru ochi: ia-ţi porţia în fiecare zi!

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ este un bun prilej pentru vitaminizarea corpului. 

ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ. Inaintarea in varsta, suprasolicitarea ochilor (statul la calculator si la televizor multe ore, cititul la lumina slaba, etc.) si soarele iti pot provoca neplaceri mari cu timpul, de aceea este obligatoriu sa asiguri organismului tau vitaminele necesare pentru o vedere buna. Vitamina A are un rol important pentru sanatatea oculara: ajuta ochii sa se adapteze la schimbarile de lumina, previne aparitia cataractei si a sindromului de ochi uscati, avand rol protector.

Consuma regulat alimente bogate in aceasta vitamina, cum ar fi: oua, lapte, ficat si alte organe interne. Pune accent pe legume si fructe de culoare galbena, potocalie sau verde (morcovi, ardei, cartofi dulci, dovleac, mango, piersici, pepene galben, spanac, broccoli).

Vitamina C – printre cele mai importante vitamine pentru ochi

Alte articole

Boala care se poate declanșa dacă te freci la ochi. Medicii oftalmologi trag un semnal de alarmă cu privire la acest gest banal

Cunoscutul medic Monica Pop demontează un mit legat de sănătatea ochilor. „Calculatorul nu strică vederea. E o prostie”

Si vitamina C este importanta pentru sanatatea ochilor, deoarece protejeaza cristalinul si previne formarea anumitor afectiuni (cataracta, glaucom, etc). Persoanele care au o meserie suprasolicitanta din punct de vedere fizic, care se confrunta des cu stari stresante, fumatorii inraiti, consumatorii de alcool sau medicamente in exces trebuie sa isi asigure o cantitate de vitamina C mai mare. Prin urmare, pe langa alimentele ce au in compozitia lor aceasta substanta (citricele, macesele, catina, capsuni, varza kale, coacazele, kiwi, verdeturi, conopida, rosiile), trebuie sa administreze si suplimente alimentare.

Vitamina E are rol de protectie

La fel ca si celelalte vitamine recomandate pentru ochi, vitamina E protejeaza ochii de procesele distructive care apar de-a lungul timpului, dar si de efectele nocive ale soarelui. Doza zilnica de vitamina E ar trebui sa fie de 12-15 mg si o poti procura din alimente precum acestea: migdale, nuci, alune, seminte de floarea-soarelui, uleiuri vegetale (ulei de masline, ulei de rapita, ulei de migdale, etc.), ceapa, rosii, broccoli, avocado, masline, papaya.

Complexul de vitamine B, aliatul unei vederi bune
Printre cele mai importante vitamine pentru ochi se numara si cele din complexul B (B2, B6, B9, B12), fiecare avand rolul ei.

Vitamina B2 ajuta ochii sa se adapteze la lumina, atenueaza oboseala oculara si mareste acuitatea vizuala. O poti gasi in carne, oua, organe interne (ficat, rinichi), produse lactate, produse din cereale integrale.

Citeşte mai mult pe divahair.ro.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA. „Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′”, explică Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

„La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest”, mai explică Observatorul Astronomic.

Începând de pe 20 martie, durata zilei va fi în continuă creştere, faţă de cea a nopţii, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară – adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului. 

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, pe 20 martie având loc echinocţiul de toamnă. În regiunile polare,  în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Citeşte şi Fenomen inedit pe cerul Bucureştiului: Luna a fost înconjurată de un cerc misterios FOTO