ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA. „Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′”, explică Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
„La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest”, mai explică Observatorul Astronomic.
Începând de pe 20 martie, durata zilei va fi în continuă creştere, faţă de cea a nopţii, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară – adică va fi cea mai lungă zi şi cea mai scurtă noapte a anului.
În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, pe 20 martie având loc echinocţiul de toamnă. În regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Citeşte şi Fenomen inedit pe cerul Bucureştiului: Luna a fost înconjurată de un cerc misterios FOTO