În urma declarațiilor lui Vladimir Putin, consilierul prezidențial ucrainean, Dmitro Litvin, a sugerat într-o primă reacție că liderul rus ar putea avea nevoie de „pastile pentru a-și reporni activitatea cerebrală” dacă se străduiește să înțeleagă cine ar fi potrivit pentru negocierile de pace, conform The Kyiv Independent.
Kremlinul a justificat vineri propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a înființa o administrație externă sub egida ONU, susținând că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „ar fi pierdut controlul asupra armatei sale”, conform EFE și The Kyiv Independent.
„Ordinele nu sunt executate, cel puțin în ceea ce privește încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse. Tentativele de a le ataca au loc zilnic’, a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic de presă.
Citește și: JD Vance şi soţia sa, primiţi cu ostilitate în Groenlanda: „Yankeule, du-te acasă!”
Peskov a adăugat că, dacă Ucraina a aderat la armistițiul energetic și conducerea sa a emis ordine corespunzătoare, „este clar că acestea nu sunt respectate”.
„Constatăm o lipsă totală de control asupra forțelor armate ucrainene’, a insistat purtătorul de cuvânt citat. Potrivit acestuia, ‘absolut toate categoriile forțelor armate nu se supun ordinelor’ autorităților țării.
Reprezentantul Kremlinului a precizat că liderul rus nu a discutat această idee cu omologul său american, Donald Trump, și că aceasta nu a fost examinată nici în cadrul discuțiilor ruso-americane la nivel de experți.
Peskov a insistat asupra faptului că, așa cum Putin însuși a spus în cursul nopții de joi spre vineri, „este doar una dintre posibilitățile de accelerare a soluționării conflictului”.
„Am putea, desigur, să discutăm cu Statele Unite, chiar și cu țări europene și, desigur, cu partenerii și prietenii noștri, sub egida ONU, despre posibilitatea instituirii unei administrații de tranziție în Ucraina”, afirmase Vladimir Putin în cursul unei reuniuni cu marinarii ruși, joi seara târziu, la Murmansk (nord-vest).
Aceasta ar permite”organizarea unor alegeri prezidențiale” înainte de „începerea negocierilor cu respectivele autorități cu privire la un acord de pace”, a continuat șeful statului rus, menționând această idee pentru prima dată.
Din februarie 2022, Vladimir Putin și-a justificat atacul asupra Ucrainei în special ca mijloc de a încerca să răstoarne guvernul actual, pe care îl consideră că s-ar afla sub controlul Occidentului, în pofida alegerii legale a lui Volodimir Zelenski în 2019.
Ministerul rus al Apărării a acuzat timp de trei zile consecutiv Ucraina de încălcarea armistițiului energetic, anunțat în urma negocierilor cu SUA la Riad în această săptămână.
„Dacă Putin nu înțelege cu cine trebuie să comunice pentru a face progrese serioase spre încheierea acestui război, poate că ar trebui să ia niște pastile care să-i repornească activitatea cerebrală, în ideea că astfel de pastile ar avea vreo influență asupra lui”, a afirmat consilierul lui Zelenski, chiar înainte de explicațiile lui Peskov.
Dmitri Litvin a indicat că numai în ultimele 24 de ore Rusia a efectuat cel puțin două lovituri confirmate asupra infrastructurii energetice ucrainene și că a bombardat continuu obiective civile în Ucraina, fără nicio pauză, nici măcar în timpul discuțiilor de pace cu SUA din Arabia Saudită.
Întrebat despre declaraţiile lui Putin privind administraţia temporară, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă a spus că guvernarea Ucrainei este stabilită de Constituţia acesteia şi de poporul ucrainean.
Administraţia Trump a propus un nou acord privind mineralele cu Ucraina, mai extins, susţin trei persoane familiarizate cu negocierile în desfăşurare şi potrivit unui rezumat al proiectului obţinut de Reuters.
Trump a afirmat că un acord privind mineralele va ajuta la asigurarea unei înţelegeri privind pacea, oferind Statelor Unite o miză financiară în viitorul Ucrainei.
Marţi, la finalul unor noi runde de negocieri în Arabia Saudită mediate de Washington, Rusia și SUA a anunţat un acord care să ducă, în anumite condiţii, la un armistiţiu în Marea Neagră, dar şi la un moratoriu asupra loviturilor contra infrastructurilor energetice. Însă Moscova a pus mai multe condiții pentru a implementa o încetare a focului parțială, între care ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor agricole ruse.
Oficialii ruși au contestat mereu legitimitatea președintelui Zelenski și suveranitatea Ucrainei, dar Legea marțială, în vigoare în Ucraina de la începutul conflictului, interzice organizarea de alegeri, în timp ce țara este supusă zilnic bombardamentelor rusești, iar milioane de cetățeni sunt pe front, strămutați sau în exil.
Conform Kievului, Moscova s-a arătat puțin dispusă să negocieze un acord de pace, formulând cereri maximaliste în cadrul discuțiilor privind încetarea focului cu Ucraina și SUA.
În pofida faptului că a pretins că a respectat o încetare informală a focului asupra infrastructurii energetice începând cu 18 martie, Rusia a lovit obiective energetice în Herson pe 27 martie. Zelenski a declarat că Ucraina a respectat acordul din 25 martie privind încetarea atacurilor asupra unor astfel de instalații.
Preşedintele rus Vladimir Putin a propus vineri plasarea Ucrainei sub o „administraţie de tranziţie” în Ucraina, pentru a organiza alegeri prezidenţiale „democratice” în această ţară, și abia apoi să aibă loc negocieri în vederea unui acord de pace, relatează agențiile internaționale de presă.
„Am putea desigur să discutăm cu SUA, chiar şi cu ţările europene, şi în mod evident cu partenerii şi prietenii noştri, sub egida ONU, posibilitatea de a înfiinţa în Ucraina o administraţie de tranziţie”, a declarat Putin în timpul unei întâlniri cu infanterişti marini ruşi, în toiul nopţii, la Murmansk, în nord-vestul Rusiei, scrie agenția TASS.
„Pentru ce? Pentru a organiza alegeri prezidenţiale democratice care s-ar solda cu instalarea la putere (în Ucraina) a unui guvern competent şi care s-ar bucura de încrederea poporului, apoi pentru a începe cu aceste autorităţi negocieri asupra unui acord de pace şi a semna documente legitime”, a explicat Putin.
„În cadrul unor activităţi de menţinere a păcii ale ONU, s-a recurs deja de mai multe ori la ceea ce se numește o administraţie de tranziţie”, a adăugat Putin, amintind de cazul Timorului de Est în 1999.
La aceeaşi întâlnire, Putin a susţinut că, „pe toată linia frontului, forţele ruse au iniţiativa strategică”. „Există motive care ne fac să credem că îi vom termina”, a declarat Putin, apreciind că „poporul ucrainean însuşi ar trebui să înţeleagă ce se întâmplă”.
„Ne îndreptăm progresiv, poate că nu atât de rapid pe cât ne-am dori, însă cu insistenţă şi certitudine, pentru a îndeplini toate obiectivele anunţate” la începutul ofensivei în Ucraina, a adăugat Putin.
Vladimir Putin a făcut aceste declaraţii după ce aliaţii europeni ai Ucrainei, reuniţi joi la Paris au discutat despre „garanţii” de securitate pentru Kiev, Franţa şi Regatul Unit avansând un proiect ce prevede desfăşurarea unei „forţe de reasigurare” după ce se ajunge la un acord de pace, potrivit Agerpres.
„După părerea mea, preşedintele nou ales al Statelor Unite dorește în mod sincer un sfârşit al conflictului, din mai multe motive”, a mai spus el, citat de agenţiile ruse de presă.
Rusia ar fi „pregătită să colaboreze și cu Europa, dar Europa se comportă într-un mod inconsecvent și încearcă să ne ducă de nas. Dar e în regulă, ne-am obișnuit. Sper că nu vom face greșeli bazate pe încrederea excesivă în așa-zișii noștri parteneri europeni”.
Statele Unite au mediat negocieri între Ucraina și Rusia pentru a pune capăt războiului. Ucraina a acceptat deja o încetare a focului de 30 de zile propusă de SUA, anunțând pe 11 martie că este pregătită să pună în aplicare această măsură dacă Rusia va face același lucru.
Până în prezent, Rusia a refuzat această propunere, amintește The Kyiv Independent.