Eclipsă totală de Lună. Va avea loc pe 16 mai 2022, iar cea de-a doua se va produce pe 8 noiembrie. Este unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice.
Eclipsa de lună va putea fi observată complet în cea mai mare parte a Americii de Nord și de Sud, începând din nord-vestul Americii de Nord și din Pacific, iar spre apus peste Africa și Europa.
Citeşte şi Horoscop 24-30 mai 2021. Ce mai săptămână! Eclipsa totală de superlună deschide un portal
În România, se va putea observa doar faza de penumbră, Luna apunând exact atunci când începe eclipsa parţială, adică la ora 5:26. În acel moment, Luna se va afla foarte jos, spre orizontul sud-vestic, în dreptul constelaţiei zodiacale Balanţa.
În America Centrală și de Sud, eclipsa poate fi văzută în întregime, fără a fi întreruptă de apusul sau răsăritul ei.
În prima oră a eclipsei, se poate vedea Luna întunecându-se ușor pe măsură ce intră în zona crepusculară a Pământului, zona în care planeta blochează o parte din discul solar, dar nu pe tot. După o oră, Luna va intra în umbra Pământului, o parte tot mai mare din suprafața sa fiind complet lipsită de lumina solară.
Această regiune complet umbrită va crește până când va ocupa întreaga suprafață a satelitului nostru. Acela este momentul în care începe eclipsa totală, care va dura aproape o oră și 25 de minute. În această perioadă, Luna abia dacă va străluci, dar va căpăta o nuanță roșiatică, din cauza împrăștierii luminii solare de către atmosfera Pământului.
După ce se va termina, se va putea observa cum umbra Pământului se retrage de pe Lună pe partea opusă celei în care a sosit, în decurs de puțin peste o oră. La final, luna va rămâne ușor întunecată pentru încă aproximativ 55 de minute, timp în care își va recăpăta strălucirea normală, corespunzătoare fazei de lună plină.
Eclipsele totale de Lună sunt destul de rare şi sunt vizibile doar dintr-o anumită parte a globului. Pe lângă faptul că sunt un adevărat spectacol astronomic, aceste eclipse sunt o dovadă clară a sfericității Pământului.
Pe lângă forma Pământului, pe 16 mai vom putea observa și consecințele trecerii luminii solare prin atmosfera noastră în drumul său spre Lună. Această lumină, pe măsură ce trece prin atmosferă la o înclinație foarte mică, va fi dispersată, păstrând doar lungimile de undă mai mari, corespunzătoare luminii roșii, care vor fi singurele care vor putea supraviețui călătoriei și vor atinge Luna. Acesta este, desigur, același motiv pentru care răsăriturile și apusurile de soare au culoarea lor caracteristică, potrivit stiridinlume.ro.
Datorită faptului că umbra Pământului este de aproximativ două ori mai mare decât cea a Lunii la distanța la care se află satelitul nostru, ne putem bucura de eclipse totale de Lună atât de extinse (mai mult de o oră și jumătate de totalitate), precum și de eclipse parțiale și penumbrale atât de des.
Dacă Luna ar fi fost mai departe, aceste eclipse ar fi fost mult mai puțin frecvente, iar noi nu ne-am fi putut bucura de eclipsele totale de Soare. Însă, acest lucru se va întâmpla în viitorul îndepărtat, peste sute de milioane de ani, din cauza îndepărtării constante a Lunii.
Satelitul nostru se îndepărtează de Pământ cu o rată de aproximativ 4 centimetri pe an. Această rată poate părea nesemnificativă, dar odată cu trecerea timpului geologic și astronomic, ea se acumulează și devine semnificativă.