De la începutul anului, cele mai multe joburi noi au fost create în sectorul construcţiilor (11.300), în agricultură (9.500) şi în industrie (9.100), în timp ce principalul sector care şi-a redus efectivele de angajaţi a fost cel bancar, de unde au dispărut 3.000 de locuri de muncă în primele şase luni ale anului, potrivit Ziarului Financiar.
La mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii (mai 2011), care a permis o flexibilizare a politicilor de angajare, dar şi de concediere, efectivul total al salariaţilor din economie a crescut cu mai bine de 250.000 de persoane. Statistica numără însă doar angajaţii din instituţiile cu mai mult de 4 salariaţi, care au lucrat cu program întreg de lucru în perioada în care s-a făcut ancheta. Printre prevederile care au stimulat noile angajări s-au numărat prelungirea perioadelor de probă, dar şi a preavizelor în caz de demisie sau concediere, precum şi posibilitatea angajărilor mai facile prin contracte pe perioade determinată sau prin agent de muncă temporară.
Un sector care a sfidat anii de criză este IT-ul, unde s-au făcut aproape 17.000 de noi angajări din 2008 încoace, iar investiţiile în acest sector continuă.
Pe de altă parte însă, economia mai are de recuperat peste 300.000 de locuri de muncă pierdute în anii de criză, pentru a ajunge la nivelul numărului de angajaţi de la începutul anului 2008. Criza a „şters” cele mai multe joburi din domeniul industriei (care concentrează peste un milion de angajaţi, adică o treime din totalul angajaţilor de la privat), din construcţii, dar şi din sectorul bugetar.
În prezent, dintre cei 4,38 milioane de salariaţi din economie, 1,2 milioane lucrează în sectorul bugetar, în contextul în care populaţia activă (aptă de muncă) este de aproape 10 milioane de persoane.