În raportul publicat în toamna anului trecut, FMI estima o creștere de 2,4% pentru economia românească în 2015. În ceea ce privește estimările pentru 2016, FMI prognozează că economia românească va înregistra un avans de 2,9%, peste cel de 2,5% prognozat în luna octombrie a anului trecut.
Noile cifre ale FMI sunt identice cu cele incluse în Declarația de Final pentru Misiunea referitoare la Articolul IV din 2015, publicat după vizita experților FMI și CE la București, în perioada 27 ianuarie — 10 februarie 2015, în care experții FMI au estimat că Produsul Intern Brut al României va crește cu 2,7% în acest an și cu 2,9% în 2016, iar principalul factor care va sta la baza acestei evoluții este consolidarea consumului privat pe fondul unei creșteri puternice a salariului real, al prețurilor scăzute la petrol și al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.
FMI: Economia mondială riscă să rămână BLOCATĂ într-o perioadă prelungită de creştere redusă
Pe de altă parte, FMI a revizuit în scădere estimările privind evoluția prețurilor de consum în România, acestea urmând să crească cu 1,0% în 2015, comparativ cu estimările din toamnă, care indicau o creștere de 1,5%. Pentru 2016, FMI estimează o creștere a prețurilor de consum de 2,4%, mai puțin decât avansul de 2,9% preconizat în toamnă. Situația este similară în cazul deficitului de cont curent, unde estimările FMI au fost revizuite în jos la 1,1%, de la 1,2%, pentru 2015 și la 1,5%, de la 1,8%, pentru 2016.
La nivel regional, Europa Emergentă, FMI susține că activitatea economică a încetinit anul trecut și mai multe țări au intrat în deflație. În acest an însă prețurile reduse la petrol vor da un impuls creșterii economice dar se vor adăuga și presiunilor dezinflaționiste. Acolo unde este posibil, politica monetară ar trebui folosită pentru a susține cererea internă, iar țările cu poziții fiscale slabe ar trebui să-și refacă rezervele fiscale.
‘Politica monetară ar trebui să rămână relaxată în Polonia și România, având în vedere prognoza de inflație redusă și fenomenul de relaxare cantitativă din zona euro. Investițiile publice pot fi devansate pentru a contracara efectul negativ apărut de pe urma măsurilor planificate de consolidare fiscală, așa cum sunt avute în vedere în Polonia și România, sprijinite de o absorbție mai mare a fondurilor europene’ se arată în raportul FMI.
La nivel global, FMI estimează că economia mondială va înregistra o creștere de 3,5% în 2015 și un avans de 3,8% în 2016, în linie cu prognozele din ianuarie, după ce în 2014 economia mondială a înregistrat o creștere de 3,4%. ‘Creșterea este prognozată să fie mai puternică în 2015 decât în 2014 în economiile avansate, dar mai slabă în cazul piețelor emergente, ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru unele mai economii emergente precum și pentru exportatorii de petrol’, se arată în raportul FMI.
În acest context, FMI consideră că în multe economii avansate menținerea unor politici monetare relaxante este esențială pentru susținerea activității economice. De asemenea, în unele economii este nevoie de creșterea investițiilor în infrastructură și de implementarea reformelor structurale. În multe economii emergente, spațiul de manevră oferit de politica macroeconomică pentru sprijinirea creșterii economice rămâne limitat. Însă în unele din aceste state, prețul redus al petrolului va ajuta la diminuarea inflației și vulnerabilităților externe, ceea ce va reduce presiunile asupra băncilor centrale pentru majorarea dobânzilor.