Economist BERD: riscurile cu francul elveţian pentru Europa de Est sunt exagerate

Decizia neaşteptată din data de 15 ianuarie a Băncii Naţionale a Elveţiei, de a renunţa la pragul de 1,20 franci pentru un euro, a provocat o undă de şoc pe pieţele valutare iar monedele din Ungaria, Polonia şi România s-au depreciat pe fondul îngrijorărilor cu privire la capacitatea debitorilor de a rambursa creditele în franci contractate înaintea crizei financiare din 2008 când cursul de schimb al francului era mult mai mic decât în prezent.

Spre deosebire de perioada de vârf a crizei financiare, când creditele în franci riscau să prăbuşească băncile din Europa de Est, în prezent riscurile sunt ‘gestionabile’, consideră Piroska Nagy, în condiţiile în care eforturile din ultimii ani ale guvernelor şi organismelor de reglementare au condus la diminuarea creditelor cu probleme. ‘Ţările din regiune au făcut progrese în reducerea expunerii pe creditele în valută, în special pe cele în franci. Pericolul unui risc sistemic este redus, spre deosebire de situaţia din perioada de vârf a crizei financiare. Pieţele îşi vor da semna de acest lucru după ce lucrurile se vor calma’, a spus Piroska Nagy.

În perioada care a trecut de la decizia Băncii Naţionale a Elveţiei, leul românesc s-a depreciat cu 17,4% în raport cu francul elveţian, zlotul polonez a pierdut 16,9% din valoare iar forintul ungar s-a depreciat cu 15,3%.

Economistul BERD consideră că la debutul crizei financiare globale şocul creditelor în franci era unul periculos în cazul Ungariei, unde 97% din creditele ipotecare erau denominate în franci, însă între timp autorităţile de la Budapesta au eliminat practic creditele în valută. În Polonia, ‘problema creditelor în franci nu a fost niciodată o chestiune importantă’, a apreciat Piroska Nagy, în condiţiile în care aceste credite sunt echivalente cu aproximativ 8% din economia poloneză şi sunt deţinute de debitorii de calitate. În prezent, autorităţile de la Varşovia analizează posibilitatea introducerii unor măsuri pentru a limita efectele aprecierii francului.

Alte articole

Câți bani primesc membrii secțiilor de votare, președinții și observatorii la alegerile prezidențiale din mai 2025

Românii sunt mai educați din punct de vedere financiar. Nu-și mai țin banii la saltea și au învățat cum să-și protejeze veniturile

În condiţiile în care un număr relativ mic de gospodării sunt afectate de aprecierea francului, Piroska Nagy consideră că în prezent principalul pericol constă în ‘amplificarea costurilor politice’. Având în vedere că expunerea pe creditele în franci ‘poate genera reacţii de panică, ar putea fi timpul să fie găsite soluţii, în colaborare cu industria bancară, pentru a soluţiona odată pentru totdeauna această situaţie’, a declarat Piroska Nagy.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.