În ultima săptămână, două bănci specializate de fonduri speculative au dat faliment, este vorba despre Silicon Valley Bank și Signature Bank. Acum, aceste două falimente reverberează și în Europa accentuând problemele pe care Credit Suisse le avea și care adaugă un stres suplimentar mediului bancar.
„Vă spun sincer, azi dimineață am citit cam tot ce se putea citi în presa străină, în limbile pe care le cunosc și părerile sunt împărțite. Concluzia generală este însă că Europa nu va scăpa de efecte. Nu imediat și nu într-o manieră directă, dar nu va scăpa, pentru că sunt legături interbancare. Cred că lucrurile vor degenera până la apariția unor fenomene care pot duce chiar la o recesiune. Acuma e greu de prevăzut când se va întâmpla lucrul ăsta și dacă se va întâmpla. În Statele Unite ale Americii există speranțe că va interveni administrația ca să sprijine băncile însăși. Ce? Cum? În ce condiții, încă nu se știe. Cu Credit Suisse cred însă că e și mai complicat, pentru că Arabia Saudită a spus foarte clar că nu va interveni că nu are nicio capacitate pentru că ar depăși participarea pe care o are”, a spus profesorul Mircea Coşea, pentru DC Business.
Profesorul de economie a opinat că în ceea ce privește Credit Suisse situația este mai gravă.
”Are o expunere pe piața europeană mult mai mare decât băncile americane. Problema care apare acum e dacă nu cumva se va întâmpla ce s-a întâmplat cu ani în urmă cu bula de creditare care ar putea să explodeze și să ducă la fel de fel de efecte pe piețele bancare din diferite țări”, a mai spus Coşea.
Mircea Coșea a mai spus că dacă un astfel de fenomen ar avea loc în SUA efectul se va simți clar și în Europa. Mergând mai departe, analistul a adus în discuție ce se va întâmpla în această situație cu relația dintre Rusia și China.
”Pentru că în zona Asia – Pacific, China tot încearcă de mai mult timp, lucrurile sunt deja cunoscute, să intre în relații cu niște bănci europene, printre care și Credit Suisse”, iar prin participarea pe care o are Arabia Saudită să se ajungă în cele din urmă, în câțiva ani, la promovarea unei monede proprii pentru acea zonă.
”Lucrurile sunt într-o desfășurare foarte complicată și e greu ca să spun ce se va întâmpla. Dar, elementul important este că a apărut un alt factor de destabilizare și de lipsă de credibilitate și de predictibilitate. Este foarte greu să-și închipuie cineva că mediul economic va continua să meargă într-o direcție care să fie sigură și care să încerce să rezolve problemele pe care le are acum, inflația, datoria publică, războiul din Ucraina”, a explicat analistu. și a continuat spunând că: ”Deci apare o nouă problemă pe agenda statelor europene. Or, deocamdată, din ceea ce văd, Uniunea Europeană nu are o poziție care să ne încurajeze. Deci așteptam să vedem ce se va întâmpla”, este de părere Mircea Coşea.
În ceea ce privește situația și abordarea din România, Mircea Coșea a apreciat că: ”Desigur că Banca Națională a României va da niște comunicate foarte liniștitoare, ne va spune în nota comună pe care o are de câteva luni de zile, că sistemul bancar românesc este foarte stabil, să avem încredere, că nu se va întâmpla nimic, poate mai bem niște ceai”, a spus analistul pe un ton ironic și a continuat afirmând că:”Lucrurile însă nu stau așa. Sistemul bancar românesc este până la urmă o parte a sistemului bancar european și capitalul bancar care lucrează în România este în mare parte capital străin, deci el este influențat”.
Profesorul a mai spus că toate aceste lucruri vor îngreuna agenda pe care statele europene le-au acumulat pentru ieșirea cât de cât rezonabil din 2023.
”În condițiile astea, noi ne ocupăm de alte probleme. Parteneriatul strategic cu Bulgaria, Bîstroe… Așteptăm o reacție din partea Guvernului român, din partea Ministerului de Finanțe și din partea Băncii Naționale, care până acum nu au apărut”, a încheiat profesorul Mircea Coşea.