Măsurile fuseseră adoptate de guvernul preşedintelui Rafael Correa, schimbat anul trecut, relatează vineri AFP. Preşedintele Ecuadorului a luat această decizie după ce ziarul britanic The Guardian a publicat o anchetă realizată în colaborare cu site-ul de investigaţii Focus Ecuador potrivit căre ia guvernul ecuadorian nu i-a oferit pur şi simplu găzduire lui Assange, acordându-i azilul, ci l-a şi spionat.
Australianul în vârstă de 46 de ani s-a refugiat în iunie 2012 la ambasada Ecuadorului la Londra pentru a scăpa de extrădarea în Suedia, unde este urmărit de la sfârşitul lui 2010 în legătură cu acuzaţii de viol şi agresiune sexuală pe care nu le recunoaşte.
Potrivit The Guardian, care citează documente ale serviciilor de informaţii ale ţării latino-americane, cu un buget de 5 milioane de dolari (4,2 milioane de euro), Quito a montat o operaţiune destinată iniţial să-l „protejeze şi susţină” pe Assange, dar care s-a transformat într-o monitorizare sistematică a activităţilor acestuia.
Ziarul mai scrie şi că Assange a reuşit la rândul său să acceseze sistemul informatic al ambasadei şi să „intercepteze comunicaţii oficiale şi personale”. WikiLeaks a dezminţit acestea într-un mesaj difuzat pe Twitter, considerând că este vorba de „defăimare” şi ameninţând să meargă în instanţă.
Relaţiile dintre Ecuador şi Assange au cunoscut o deteriorare în ultimele luni. În martie, Ecuadorul i-a întrerupt fondatorului WikiLeaks comunicaţiile cu exteriorul. Totuşi, preşedintele Moreno şi-a reiterat în februarie promisiunea că va continua să-i acorde protecţie.
Julian Assange se teme că, dacă va ieşi din ambasadă, va fi arestat, extrădat şi judecat în SUA în legătură cu publicarea, în 2010, a zeci de mii de documente militare şi diplomatice americane.