”În cazul meu, e acelaşi punctaj, 65 de puncte. Trăim momente pe care nu le putem explica că se pot produce intr-o ţară europenă. Mai e puţin şi am fi condamnaţi la ani grei de temniţă că am muncit şi am fost corecţi, dar nu am fost membri de partid. Din informaţiile pe care le avem au pregătite şi ordinele de revocare, urmează să fim revocaţi. Se joaca cu psihicul şi cu sănătatea noastră. Ei cred că vom ceda, dar de mâine vom fi din nou cu energia la maximum şi vom lupta. Nu o să stăm cu capul în nisip. Mergem mai departe. Mă gândesc să extindem plângerea penală si faţă de cei care au văzut aceste contestaţii. În primă fază, în civil, trebuie însă să blocăm urmările acestui calificativ mincinos”, a declarat seful IŞJ Braila, Catalin Canciu.
Potrivit lui Canciu, şi la Buzău, în cazul şefului Inspectoratului Şcolar Judeţean Florina Stoian şi al celor două adjuncte ale acesteia, Nela Wamsiedel şi Daniela Palcău, ar fi aceeaşi situaţie.
Acelaşi calificativ nesatisfăcător a primit şi şeful IŞJ Vrancea, Dorin Cristea, care a declarat că se aştepta la un asemenea deznodământ.
Pe de altă parte, şefii de inspectorate sunt bulversaţi şi nu înţeleg rostul contestaţiilor dat fiind că la finele lunii februarie ministrul Educaţiei anunţa anularea evaluărilor.
Ei cred că nu se doreşte decât suspendarea lor din funcţie.
Zece inspectori şcolari generali şi adjuncţi din mai multe judeţe, printre care şi cei de la Buzău şi Vrancea. care în luna februarie au primit calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea activităţii în anul şcolar 2016-2017 au semnat o plângere care a fost trimisă prin poştă la DNA, a anunţat miercuri şeful Inspectoratului şcolar Brăila, Cătălin Canciu.
Plângerea la DNA a celor zece şefi şi adjuncţi de inspectorate şcolare este îndreptată împotriva a şase funcţionari din Ministerul Educaţiei, între care se află şi un secretar de stat, acuzaţi de abuz în serviciu, fals şi uz de fals.
În luna februarie, mai mulţi inspectori generali şii adjuncţi din ţară, în special din rândul celor demişi în vara anului trecut de către fostul ministru al Educaţiei Liviu Pop, dar care au fost repuşi în funcţii după ce au câştigat în instanţă suspendarea deciziilor, au reclamat că au primit prin fax, într-o vineri noapte, fişe de evaluare care nu le-ar aparţine. Ei spuneau că în urma acestor evaluări au fost notaţi cu „nesatisfăcător”, motiv pentru care vor depune contestaţii la Ministerul Educaţiei. Astfel de situaţii au fost la Buzău, unde toate cele trei şefe ale ISJ au fost notate cu „nesatisfăctor”, dar şi la Brăila, în Mehedinţi, în Arad sau în Vrancea.
În 28 februarie, Ministerul Educaţiei a anunţat că a decis anularea rezultatelor evaluărilor inspectorilor şcolari generali, a inspectorilor generali adjuncţi şi a directorilor caselor corpului didactic, după ce în urma verificărilor făcute de către Corpul de Control al ministrului au fost constatate vicii majore în organizarea procesului de evaluare, dar şi în evaluarea propriu-zisă. Ministerul mai spunea că a fost începută cercetarea disciplinară în cazul persoanelor vinovate.
Marţi, Ministerul Educaţiei a anunţat că în urma verificărilor făcute de Corpul de control vizând evaluarea activităţii manageriale a inspectorilor şcolari generali şi adjuncţi au fost descoperite nereguli în privinţa formatului în care au fost transmise rezultatele evaluărilor, precum şi a punctajelor şi a calificativelor rezultate.
Ministerul precizează că soluţionarea contestaţiilor celor 33 de inspectori şcolari generali şi inspectori generali adjuncţi s-a făcut în baza metodologiei în vigoare, rezultatele finale fiind transmise prin poştă, iar pentru celelalte 117 rezultate ale evaluărilor intrate în circuitul civil şi care nu au fost contestate MEN este în proces de demarare a acţiunii de anulare şi/sau corectare a acestora în instanţă, pe cale legală.
Inspectorii generali, inspectorii generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt evaluaţi anual conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, iar în baza acestor evaluări privind activitatea managerială se acordă calificative pe baza cărora se decide menţinerea, monitorizarea sau încetarea contractului de management.