În opinia lui Eduard Hellvig, deși modelul e inspirat din sistemul din SUA, acolo Oficiul Avertizorului se axează pe fraude de peste două milioane USD și există o procedură strictă. Dacă nu există un plafon similar și în țara noastră, sistemul ar putea duce la o aglomerare a inspectorilor ANAF, lucru care ar putea proteja fix marii evazioniști, a avertizat Hellvig.
„Am citit zilele trecute despre o idee a dlui ministru Boloș de a crea un mecanism de raportare cetățenească a situațiilor de evaziune fiscală. Un denunț bun ar putea fi „premiat”, conform domniei sale, cu un procent din valoarea sumelor recuperate la buget.
Având în vedere că ideea a fost anunțată la televizor, fără calculele care să o întemeieze, tind să cred că e un balon de încercare, menit să testeze cu vârful degetelor apele reci ale deficitului de încasare.
Modelul american invocat este real, dar se omite ceva: Oficiul Avertizorului urmărește fraude care depășesc 2 milioane USD și este bazat pe o procedură foarte strictă”, a declarat fostul director al SRI într-o postare pe Social Media.
Un astfel de sistem, cu sau fără plafon, introduce un grad mare de subiectivitate umană în procesul de colectare a taxelor, un domeniu care ar trebui să fie cât mai obiectiv și automatizat, a mai spus Hellvig. Fostul șef al SRI ridică întrebarea dacă nu cumva sistemul fiscal este lăsat intenționat vulnerabil.
Un alt dezavantaj e că această propunere făcută de ministrul Boloș ar putea transforma cetățenii în „vânători de recompense”, o abordare care ar putea avea implicații morale și sociale complexe. „Cetățenii români au și astăzi, pe legislația în vigoare, obligația de a semnala posibile fapte ilegale. Îi transformăm în vânători de recompense?”, se întreabă Eduard Hellvig.