La aniversarea de 149 de ani a Partidului Național Liberal, Eduard Hellvig, fost șef al SRI și fost membru al PNL, a scris pe blogul său că, pentru a rămâne relevant, partidul trebuie să „schimbe viteza și să mărească ritmul,” fără a mai aștepta mereu „soluții din exterior, din diverse zone ale acestei țări frumoase.”
Hellvig subliniază că pentru viitorul PNL nu este suficient „să meargă inertial în umbra succeselor din trecut sau a partenerilor cu valori diferite,” și nici să „se inspire de la partide aparent similare, dar care nu reprezintă cu adevărat progresul, democrația sau interesul României.”
Fostul liberal a mai discutat și despre „numele noi” din cadrul PNL, menționând că România va avea de câștigat dacă promovează această nouă generație de politicieni și dacă „va evita erorile trecutului”.
”(…) O societate liberala dezvoltata este una in care clasele sociale nu sunt instigate una impotriva celorlalte (asa cum isi doresc si extremistii, si populistii, dar si socialistii). Ci este una in care avem solidaritate intre generatii, intre oameni cu venituri diferite si oameni cu identitate diferita. Si una in care statul si institutiile sale ii servesc – discret si eficient – pe cetatenii liberi care vor prosperitate”.
”Pe acest fond, eu tind sa cred ca viitorul liberalismului romanesc poate fi unul puternic si esential, daca tine cont de aceste valori. Exista o noua realitate, care trebuie acceptata. Romania este la finalul tranzitiei sale si astazi se pregateste sa isi construiasca un viitor ca tara dezvoltata. Liberalismul celebrat in aceste zile este reprezentat de partidul cu cele mai mari sanse de a intelege cum arata acest viitor – pentru ca este format si votat de oamenii care vor dezvoltare, bunastare si prosperitate”.
”Insa, pentru a ramane relevant, PNL-ul de azi, si mai ales cel de maine, trebuie sa schimbe viteza, si sa mareasca ritmul. Nu este suficient sa mearga inertial in siajul unor succese din trecut sau al unor parteneri care reprezinta alte valori. Nu este suficient sa se inspire de la partide aparent similare, dar care nu reprezinta cu adevarat nici progresul, nici democratia, nici interesul Romaniei. Si nu este suficient sa astepte mereu solutii din afara sa, din diverse forme de relief ale acestei tari atat de frumoase”.
”Vorbeam de viitor, si vorbeam de schimbare. Personal, sunt optimist. Pentru ca ultimii ani au adus in siajul familiei liberale cateva nume noi de mare calitate, ale unor oameni mult mai bine pregatiti decat ce s-a vazut recent – tineri cu bun simt, cu educatie, cu spirit democratic si cu dragoste de tara. Romania post-tranzitie va castiga daca va promova aceasta noua generatie si daca va evita erorile trecutului. Acest mesaj, cum am mai spus, nu este despre mine sau viitorul meu. Este despre sansele unei miscari politice si a unei filosofii politice de a crede in noua generatie si in schimbarea pe care o poate produce (…)”.
Eduard Hellvig a preluat conducerea SRI în 2015, la scurt timp după ce Klaus Iohannis a fost ales pentru prima dată președinte al României. Anterior, Hellvig a fost deputat în mandatul 2004-2008 (pe listele PSD-PUR, apoi membru al PC, partid fondat de fostul turnător la Securitate Dan Voiculescu, fondatorul trustului media Antena) și în mandatul 2012-2016 (din partea PNL).
Hellvig a condus Serviciul Român de Informații până în iulie 2023, când și-a dat demisia. Conform G4Media, demisia sa era inevitabilă, pe fondul răcirii și distanțării relației dintre președintele Iohannis și Hellvig.