În ce priveşte criza din Ucraina, directorul SRI, Eduard Hellvig, a arătat că aceasta „nu reprezintă, pentru moment, o amenințare militară iminentă și directă pentru România” dar că există, pe viitor, riscul tensionării frontierei României.
„Impactul este mai degrabă indirect, prin prisma riscului tensionării frontierei României, ca urmare a creșterii capabilităților militare și, implicit, a presiunii ruse în zona Mării Negre și pe întregul flanc estic al NATO. Deși sunt puțin probabile acțiuni agresive, sub formă de „război hibrid”, nu excludem demonstrații de forță și provocări din partea Rusiei. Spre exemplu, sunt posibile încălcări ale spațiului aerian național sau acțiuni de spionaj asupra exercițiilor aliate în Marea Neagră.
Actuala criză din Ucraina afectează interesele strategice ale României în regiune, în ansamblul lor — și mă gândesc la chestiunea securizării frontierelor UE și NATO, europenizarea Republicii Moldova, situația românilor din Ucraina, democratizarea regiunii extinse a Mării Negre și asigurarea securității energetice”, a declarat Hellvig.
În ceea ce priveşte politica externă a Rusiei, Hellvig a spus că „decizia Kremlinului de a retrasa arbitrar și unilateral granițele Europei, prin anexarea Crimeei, cu încălcarea suveranității Ucrainei, precum și a tuturor tratatelor asumate în timp de partea rusă, a provocat cea mai serioasă criză de securitate din spațiul euro-atlantic de la sfârșitul Războiului Rece” şi, „în mod evident, acțiunile Federației Ruse induc un climat de instabilitate și ne împing înapoi în logica raporturilor internaționale specifice Războiului Rece”.
Hellvig a mai spus că „terorismul constituie, în prezent, cel mai îngrijorător risc din categoria celor asimetrice la adresa securității spațiului european și, în general, a întregii comunități internaționale”: „Extinderea conflictelor etnice și confesionale din Orientul Mijlociu și cronicizarea instabilității din nordul Africii au favorizat, în ultimii ani, intensificarea activității grupărilor teroriste, în special a celor fundamentalist-islamice.
Organizația Statul Islamic a devenit, rapid, un pol al jihadismului, postură din care lansează o apologie periculoasă a violenței generalizate, incluzând apeluri la a ataca țări, obiective și cetățeni occidentali. Consider că terorismul, ajuns la dimensiunile unei amenințări globale, nu mai poate fi combătut decât printr-o ripostă unitară, bazată pe alianțele politice și militare existente, care să utilizeze toate mecanismele de descurajare disponibile. În acest context, vizez o intensificare a schimbului de informații și expertiză cu partenerii noștri, în condițiile în care există riscul utilizării României ca teritoriu de tranzit al combatanților cetățeni europeni către și dinspre bazele Statului Islamic. Totodată, România, ca stat de graniță al UE, are un rol important în stoparea migrației ilegale dinspre Balcani, în condițiile amplificării afluxului de refugiați, în special din Siria.”