Efectele Brexit. Până la 31 decembrie 2020 un număr de 836.980 de cetățeni români depuseseră cerere de rezidență potrivit Schemei de Stabilire (Settlement Scheme), dintre care au fost soluționate 760.940.
Dintre acestea, au fost aprobate 96% – 34% au primit Statut Stabilit (rezidență permanentă, cei cu minimum cinci ani ședere în UK), 62% au primit Statut pre-Stabilit (rezidență temporară, pentru cei cu mai puțin de cinci ani în UK, cu drept de a solicita rezidență permanentă la împlinirea a cinci ani), iar 4% dintre cereri au fost respinse, invalide sau retrase.
Pe primul loc se află cetățenii polonezi – 911.240 cereri, 854.630 procesate dintre care 98% aprobate (peste 893.000, 78% permanent, 19% temporar, 2% respinse, invalide sau retrase).
Pe locurile următoare la numărul de cereri aprobate se situează cetățenii Italiei (peste 432.000), Portugaliei (peste 321.000) și Spaniei (peste 268.000), scrie Rfi.
De remarcat că în Anglia unde locuiește 85% din populația Regatului Unit românii sunt pe primul loc la numărul de cereri, înaintea polonezilor, care sunt însă pe primul loc în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord (unde românii sunt pe locurile 2, 2 și 3 respectiv).
Numărul românilor care au obținut drept de reședință este mult mai mare decât numărul celor care s-au aflat în UK în anul încheiat la 30 iunie 2020, estimat de Oficiul Național de Statistică la circa 400.000.
Diferența provine din faptul că cererea a fost făcută de persoane care nu se mai află în UK, dar au obținut Număr de Asigurare Socială (NINO) înainte de 31 decembrie 2020.
Cererea potrivit Schemei de Stabilire poate fi făcută până pe 30 iunie 2021. Cetățenii sosiți pentru prima oară după 1 ianuarie 2021 și fără NINO nu mai au drept de ședere și de muncă în UK.
Până la 28 februarie 2021 depuseseră cerere de reședință post-Brexit 5,18 milioane cetățeni UE, fiind procesate la acea dată 4,87 milioane, iar dintre aceste 97% au fost aprobate.
Citeşte şi: Paşaport de vaccinare. A fost elaborată schiţa acestuia. Ce elemente va conţine