Domeniul IT se numără printre cele vizate direct de ordonanța ”trenuleț”, din cauza că, de la 1 ianuarie n2025, a fost eliminată scutirea de impozit pe venit de 10 la sută pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și a devenit obligatorie contribuția la Pilonul II de pensii. Măsurile se adresează și angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară.
Asta înseamnă, în primul rând, mai puțin bani în buzunar pentru salariații din aceste domenii, însă nu doar pentru ei. De ce? Pentru că ordonanța ”trenuleț” pare să aibă efecte de domino.
Președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Edward Crețescu, a precizat că eliminarea facilităților fiscale pentru IT, prin ordonanța ”trenuleț”, înseamnă o scădere cu 650 de lei a salariilor de până la 10.000 de lei brut pe lună.
Unii IT-iști nu consideră drept să resimtă doar ei austeritatea, așa că au propus pe rețelele de socializare ”să simtă și alte industrii” că le-au scăzut lor salariile. Mai în glumă, mai în serios, a fost sugerată ideea de a nu mai lăsa bacșiș atunci când merg la restaurant, lucru care, evident, ar urma să afecteze sectorul HoReCa. Motivul? Mulți dintre cei interesați să lucreze în acest sector se vor reorienta spre altceva auzind că nu-și pot completa salariul cu bacșișuri.
”Dacă tot nu mai avem scutiri, am putea renunța și noi la tips/bacșiș să simtă și restul….Hai să simtă și alte industrii că ne-au scăzut nouă salariile”, a spus, pe Reddit, un IT-ist, citat de termene.ro.
Alți IT-iști mărturisesc că au renunțat să mai mănânce în oraș și apelează la alternativa gătitului acasă, care sigur este mai ieftină.
Clienți mai puțini înseamnă, logic, o lovitură tot pentru HoReCa, astfel că efectul de domino al ordonanței ”trenuleț” este cât se poate de evident.
Citește și Pensii 2025. Şeful Casei de Pensii dă marea veste, cine primeşte majorări consistente din martie
În construcții, patronii spun că le va fi foarte greu să-și păstreze angajații dacă le scade salariile nete.
De anul acesta, odată cu eliminarea facilităților fiscale, salariul minim net este mai mic cu 457 de lei (-14,2 la sută) decât cel din 2024. Pentru a plăti tot salariul net de anul trecut, angajatorul ar trebui să plătească din propriul buzunar cei 457 de lei. Mulți sunt dispuși să facă asta, de teamă să nu-și piardă forța de muncă.
”Nu cred că vreo firmă de construcții își va putea permite să diminueze salariile nete ale angajațiilor dacă dorește să și-i păstreze. În acest context va trebui să fie mărite salariile brute, să vedem care dintre aceste companii vor avea capacitatea de a crește salariile brute”, spunea, recent, Cristian Erbașu, proprietar al companiei Construcţii Erbaşu şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) și al Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR).
Și în agricultură, eliminarea facilităților fiscale a stîrnit critici vehemente. Unii fermieri vorbesc despre ”incompetența autorităților, lipsă de stabilitate și predibictibilitate pentru mediul de business”, în contextul în care ultimii ani au fost foarte grei pentru agricultura românească.
”Aceste facilități au fost date pentru cinci ani de cei care ne guvernează și, astăzi, cinci ani trebuia lăsate! Nici o zi mai puțin. Cu atât mai mult cu cât agricultura vine după patru ani dintr-o perioadă de cinci ani foarte, foarte grei. În opinia mea, dacă o facilitate este necesară, dar bugetul țării nu o poate suporta pe perioada pe care ți-o dorești ca Guvern sau Parlament, mai bine spui că nu se poate și asta este. Altfel, faci mai mult rău decât bine! Ceea ce se întâmplă în cazul de față”, susține Nina Gheorghiță, fermier din Brăila, într-o postare pe Facebook.