Cercetătorii universităţilor Ruhr şi Basel au publicat în Revista Clinical Psychological Science un studiu legat de efectele pe care le au operaţiile estetice asupra psihicului, scrie Mediafax. Aceştia au comparat un grup de 544 de persoane care au recurs pentru prima dată la o operaţie estetică cu alte două grupuri: 264 de persoane care au vrut să îşi facă o operaţie estetică, dar au renunţat, şi un grup 1.000 de persoane care au declarat că nu s-au gândit niciodată la asta.
În final, comparativ cu cele 264 de persoane care au renunţat, persoanele care au optat pentru o astfel de intervenţie aveau o stare psihică pozitivă, încredere ridicată în sine şi o stare de bine în general.
Potrivit acestora, intervenţiile chirurgicale estetice reprezintă, în definitiv, o schimbare de imagine ce este resimţită intens de către psihic. Acestea pot schimba total optica vieţii, planurile personale, profesionale şi, nu în ultimul rând, percepţia celor din jur.
„Pacienţii care optează pentru intervenţii chirurgicale de înfrumuseţare şi nu au o percepţie obiectivă a rezultatelor ce vor urma, ajung să fie dezamăgiţi. Tocmai de aceea, îmbunătăţire este cel mai bun termen pentru descrierea efectelor acestor operaţii şi nu minuni sau schimbare radicală a imaginii”, a explicat chirurgul estetician Silvia Stanculescu-Vasalos, specialist în chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă.
Pacientul, ajutat de medic, trebuie să-şi formeze o percepţie realistă asupra rezultatelor şi să conştientizeze dacă acestea sunt finale după o primă operaţie sau sunt necesare şi altele.
În România, din zece paciente care trec pragul cabinetului unui medic estetician, şapte îşi doresc o mărire a sânilor, însă sunt dispuse să aleagă şi alte intervenţii cum ar fi vibroliposucţia, abdominoplastia, liftingul facial, injectările cu acid hialuronic şi botox.
„Astfel de operaţii asociate sunt din ce în ce mai căutate, deoarece prezintă câteva avantaje bine definite: schimbarea la nivel fizic este spectaculoasă, anestezia se face o singură dată şi timpul de recuperare post operator scade semnificativ”, a menţionat Silvia Stanculescu-Vasalos.