Pe Wiki însă veți afla că unul dintre tații cunoscuți are 11 ani este din Noua Zeelandă. A devenit părinte împreună cu o femeie care avea 36 de ani, acum 7 ani. Dar acest tânăr de 11 ani nu este record.
După cum remarcă discoversoon.com și alte surse, cel mai tânăr tată din lume a avut vreodată 9 ani. Numele lui nu este cunoscut, dar povestea spune că a devenit tătic în 1910, potrivit Playtech.ro.
Mama copilului său era și mai tânără. Avea doar 8 ani pe atunci. Amândoi locuiau în China. Istoria tace dacă acești doi părinți sunt încă în viață sau nu, dar se credea că au avut patru copii în viața de familie care a început prea devreme. În China acelor ani această situație nu era deloc ciudată, fiind o adevărată practică.
Originară din satul Vetrişoaia, judeţul Vaslui, Mariea Crâşmaru a intrat în Cartea Recordurilor în anul 2000 cu două realizări extraordinare: „cea mai lungă călătorie în jurul lumii parcursă fără întrerupere“ şi „cel mai lung paşaport din lume“, după ce a străbătut 120 de ţări, pe toate cele şapte continente.
Timp de trei ani şi cinci luni, Mariea Crâşmaru a străbătut lumea cu rucsacul în spate, fiind, până în acel moment, cea mai lungă călătorie realizată de o persoană în jurul lumii.
Aventura Mariei Crâşmaru a început încă din vremea comunismului, pe când lucra ca fototecar la RECOOP, cooperativa de reclamă şi publicitate în comunis, se ocupa cu sortarea fotografiilor pe diverse teme, pentru calendare, reclame, coperţi de cărţi, jucării etc. La un moment dat, în 1988, a dat peste revista în care era prezentată performanţa unui alt mare călător român, Neculai Ghimpu, un veteran al globe-trotterilor din România, care făcuse ocolul pământului în 3 ani şi 13 zile după ce a străbătut cinci continente.
Citeşte şi: Fântânile din Piaţa Unirii au fost omologate şi incluse în Cartea Recordurilor
În acelaşi an, s-a hotărât să facă turul României. A mers la Federaţia de Turism-Alpinism, unde a solicitat o recomandare pentru a derula proiectul îndrăzneţ sub egida acesteia. În acelaşi an, 1988, a realizat turul României în 114 zile, străbătând 3.210 kilometri.
Mariea Crâşmaru precizează că un globe-trotter nu parcurge toate distanţele pe jos, dar cum acţiunea ei constituia o premieră naţională la nivel feminin, s-a ambiţionat să meargă doar cu propriile ei picioare. A avut un traseu bine stabilit, a fost mediatizată în fiecare oraş pe care l-a traversat, iar primăriile i-au oferit mâncare şi cazare. Spune că nu i-a fost greu să meargă numai pe jos. Media zilnică a fost de 28 de kilometri.
„Globe-trotterii se numesc călători pe jos, îşi cară rucsacul în spate şi pot folosi orice formă de transport în comun. Ciclo-trotteri îşi pun bagajele pe bicicletă, dar pot urca apoi bicicletele în autocar, tren, avion sau vapor. Moto-trotteri şi auto-trotterii, de asemmenea, se pot folosi de bacuri sau vapoare pentru a traversa apele. În general, când apare scris că am făcut turul lumii pe jos, lumea se gândeşte ca am mers numai pe jos. Nu se poate asta, este imposibil. Cine spune că a făcut turul lumii numai pe jos minte„, explică Mariea Crâşmaru, potrivit Adevărul de Vaslui.
În februarie 1990, a plecat în turul Europei. „Ascultam Europa Liberă, să aflăm ce se întâmplă în ţară şi astfel auzeam cum la graniţă aşteaptă camioane cu ajutoare de la francezi, germani şi din alte ţări solidare cu dorinţa românilor de a scăpa de comunism. Asta m-a impresionat profund şi am decis în noapte aceea că, dacă scap cu bine, plec în Turul Europei să le mulţumesc pentru ajutor şi solidaritate„, îşi aminteşte Mariea Crâşmaru.