Elena Lasconi era, în 1999, de patru ani jurnalistă la PRO TV, motiv pentru care ocupă o poziție printre „stelele” care cereau casă de la stat cu bani puțini. Cererea indică și o altă anomalie. În 1999, declara un domiciliu în București pentru a obține casă. Tot atunci, era și studentă la filiala din Hunedoara a Universității Ecologice.
La mijlocul lui 1998, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului anunța că următorul an avea să înceapă cu operaționalizarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Noua structură urma să acorde prioritate familiilor tinere. Această categorie de români urma să primească locuințe construite de stat cu anumite facilități. Metodologia de aplicare a Legii 152/1998 era clară și fără echivoc: familiile tinere au prioritate la case. Solicitanții urmau să primească locuințe cu prețuri mici, rate la credite sub media pieței, terenuri pentru construire, scutiri de taxe și scutiri de impozite.
„Cetățeanul va merge la sediul ANL cu o cerere de împrumut. Va primi oferte ce se referă la tipurile de locuințe ce pot fi construite. De asemenea, i se vor aduce la cunoștință condițiile de acordare a împrumutului, în funcție de ofertele pe care le prezintă, ANL va încheia contracte cu firme de construcții care au posibilitatea să lucreze la prețuri convenabile. în același timp, ANL va încheia contract și cu consiliile locale, care vor concesiona terenurile și vor acorda anumite facilități cetățenilor care doresc să-și construiască locuințe”, explica Laszlo Borbely care ocupa pe atunci funcția de secretar de stat la MLPAT.
La scurt timp cererile pentru case au luat cu asalt nou înființata Agenție Națională pentru Locuințe. Surpriza a fost legată de numele „tinerilor” de pe lista ANL. Alături de necunoscuta Elena Lasconi, se regăsesc pe listă ofițeri ai serviciilor secrete, politicieni, magistrați sau infractori. Aparent, programul nu era pentru toți tinerii care sufereau din cauza lipsei de locuințe.
Am analizat numele alături de care Elena Lasconi a depus cerere pentru casă. Datele sunt fabuloase. Oamenii sistemului au depus cerere pentru locuință deși unii aveau unde să stea după cum urma să aflăm din declarațiile ulterioare de avere. Vă prezentăm principalele nume de oameni ai sistemului printre care s-a amestecat actuala candidată la funcția supremă în stat.
Iulian Fota – consilierul militar al lui Traian Băsescu
Născut în 1965, Iulian Fota avea 34 de ani în anul în care a depus cerere pentru casă de la ANL. De un an de zile era șeful secției militare a misiunii României la NATO. Anterior fusese consilier al ministrului Apărării Naționale, o funcție ciudată pentru fostul inginer de la Trustul de Construcții Carpați. Iulian Fota a devenit cunoscut publicului larg după ce a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în vremea lui Traian Băsescu.
Renate Webber – omul lui Soroș la curtea lui Traian Băsescu
La momentul depunerii cererii pentru casă la ANL, Renate Gavrilaș Webber era președinte al Fundației pentru o Societate Deschisă. Devine apoi consilier prezidențial pentru Traina Băsescu, europarlamentar pentru Partidul Național Liberal și ocupă în prezent funcția de Avocat al Poporului. În anul în care a depus cerere pentru casă de la stat, avocata deținea deja o proprietate în Brașov.
Marian Hăpău – șeful serviciului de informații al Armatei
Al nume greu care a cerut casă odată cu Elena Lasconi este colonelul Marian Hăpău. Acesta avea 37 de ani la momentul depunerii cererii. El era ofițer de contraspionaj militar în 1999 și urma să fie avansat la gradul de general peste un deceniu și să preia șefia structurii de contrainformații a Armatei în anul 2009. Marian Hăpău a depus cerere pentru casă de la ANL deși din 1994 deținea o altă proprietate în București.
Fulga de la SIE
Pe lista de oameni ai sistemului care se înghesuiau alături de Elena Lasconi să cumpere casă de la stat cu dobândă preferențială se regăsește și o anume Mădălina Fulga. Femeia este necunoscută publicului larg și am fi scăpat-o din vedere dacă nu am fi căutat cu atenție numele fostului șef al Serviciului de Informații Externe despre care știam, din surse umane, că se regăsește pe listă. Faptul că tânăra avea domiciliul în satul Șulța din Bacău, localitatea de baștină a conducătorului spionilor, este o pură coincidență.
Judecătoarea care l-a condamnat pe Năstase și l-a scos pe Băsescu președinte
Ana Hermina Iancu a facut parte din completul de trei judecatori care a analizat dosarul Zambaccian, alaturi de Vasile Alixandri si Sandel Lucian Macavei. La final fostul premier Adrian Năstase s-a ales cu 3 ani de condamnare cu suspendare pentru șantaj. Tot Iancu a fost și președinta Biroului Electoral Central pentru alegerile prezidențiale din 2009 când Traian Băsescu a ieșit câștigător în fața lui Mircea Geoană în urma unor numărători controversate.
Ofițerul cu trafic de minore și implicare în dosarul Popovici
Pe lista de VIP-uri alături de Valerica Elena Lasconi apare și Ionel Marian Mândroc. Vreme de opt ani a fost atașat de interne la Ambada României de la Roma. Numele său a apărut în dosarul de trafic de minore alături de alți oameni ai sistemului. Mândroc a fost pomenit și în dosarul afaceristului Puiu Popoviciu. Mândroc a depus cerere pentru casă la ANL deși avea două locuințe, una cumpărată în 1991 și una cumpărată în 1994.
Bogdan Chirițioiu – președintele Consiliului Concurenței
Bogdan Chirițoiu, actualul șef al Consiliului Concurenței se regăsește și el pe lista de tineri care au solicitat casă de la ANL în același timp cu Elena Lasconi. El a depus cererea înainte să primească primul loc de muncă în postura de consilier al Ministrului Justiției. În anul în care depunea cererea la ANL, Chirițoiu devenea și proprietarul unei case din București.
Judecătoarea PSD de la Curtea Constituțională
Simona Maya Teodoriu era expert guvernamental în anul în care a cerut casă de la ANL. Cariera ei avea să fie fulminantă. Ea a ajuns în scurt timp director în Ministerul Justiției și apoi secretar de stat la aceiași instituție. Femeia, care acum este parlamentar din partea PSD, a fost pentru o perioadă și judecător la Curtea Constituțională.
POTORAC ROMICĂ – chestor de poliție, Institutul Național de Criminalistică
GIULESCU Aurel Cătălin – Ministerul de Interne, chestor, sef Evidenta Populatiei
GAF-DEAC IOAN – ambasador Australia in 1996
ILIE ROMEO DUMITRU – candidat PDL parlamentul României
MACOVEI ADINA EUGENIA – judecător
FOCSA IUSTINIAN – fost consul la Cernăuți, expulzat de Ucraina
COLTUNEAC IONEL – SPP
GHIMES ANA MARIA – UM 02648, BUCURESTI
LUCAN DRAGOȘ GHEORGHIȚĂ – director adjunct MApN
BAIDAN VIOREL STEFAN – Șef serviciu Primăria Sector 6, acuzat de DNA, soția lucrează la Primăria Sector 5
BACESCU FLORIN – SPP
BORLEA BOGDAN GEORGIU – membru al Consiliului Național de Integritate
PÂRVANU ALEXANDRU BOGDAN – Arhitect șef Sector 2 (2014)
CATARAMA CĂTĂLIN MARIAN – Sef Serviciu la Politia Romana – trimis in judecata alaturi de Angela Toncescu in dosarul Carpatica Asig
FĂTU SIMONA CARMEN – administrator al Aeroportului Kogălniceanu a fost secretar de stat în Ministerul Economiei, în mandatul lui Claudiu Năsui(USR) și a mai reprezentat Fondul Proprietatea în managementul mai multor companii de stat cum ar fi Salrom SA, Complexului Energetic Oltenia și Electrica Distribuție Transilvania
CIURTIN LIVIA – director CFR, sefa patrimoniului CFR
DUMITRAŞCU AGRIPINA – Curtea de Conturi a României