România rămâne la clima temperat continental, deşi ne apropiem de cea mediteraneană, spune directorul ANM Elena Mateescu.
Verile din România sunt din ce în ce mai calde, în timp ce iernile au devenit tot mai lipsite de zăpadă și mai sărace în precipitații. Doar în ultimele două săptămâni, în țara noastră s-au înregistrat maxime aproape de valorile istorie și codul roșu de caniculă a fost valabil în cea mai mare parte a teritoriului.
Zilele din sezonul estival sunt mai calde de la an la an. Maxima istorică din țara noastră a fost atinsă în 1951, atunci când în localitatea Ion Sion din județul Brăila s-au atins 44,5 grade Celsius.
Fenomenul s-a repetat în 2007, când la Calafat s-au raportat 44.3 grade Celsius la umbră.
Luna iulie a adus, în 2024, cinci zile cu maxime de 40 de grade în Capitală, iar minimele de la București, din timpul nopților călduroase s-au situat la 25 – 26 de grade Celsius.
Invitată în emisiunea „În oglindă”, realizată de Mihai Ghiță, directul ANM, Elena Mateescu a vorbit despre schimbările climatice apărute în ultimii ani la noi în țară.
Un studiu realizat recent spune că țara noastră va trece de la clima temperat continentală la cea mediteraneană, având în vedere schimbările ce s-au produs în ultimii ani.
Invitată la „În oglindă„, Elena Mateescu a vorbit deschis despre acest aspect și a explicat cum vede lucrurile.
„Zăpadă vedem din ce în ce mai rar și în prezent. Cu siguranță vorbim de noțiunea de climă temperat continentală datorită poziției unde ne aflăm, dar niciun sezon nu mai seamănă cu altul și observăm, de la an la an, evoluții atipice poate, mai ales la nivelul sezoanelor de tranziție, dar și la nivelul anotimpului în zilei.
Observăm că verile sunt din ce în ce mai călduroase, iernile sunt mai sărace în precipitații, ultimele cinci ierni în țara noastră au fost cele mai călduroase ierni„, a explicat ea.
Directorul ANM este de părere că vom avea în continuare climă temperat continentală, însă vorbim deja mai mult de două sezoane și anume vara care începe mai devreme și se termină mai târziu față de zilele sale calendaristice.
„Debutul verii clar începe mai devreme pentru că observăm încă de la jumătatea lunii mai fenomene convective specifice mijlocului de vară.(…) Notăm vara începe la 1 mai din punct de vedere al modului de manifestare al fenomenelor. Se prelungește, cum am avut în acest an, până în jurul datei de 15 de noiembrie„, a mai precizat Elena Mateescu.
Directorul ANM a fost întrebat și ce ar mai putea pierde populația, în condițiile în care, în ultimii 30 de ani, am pierdut deja două anotimpuri, iar cu această ocazie Elena Mateescu atrage atenția asupra faptului că atât noi, cât și generațiile viitoare trebuie să fim mai atenți cu mediul, tocmai pentru a putea lăsa planeta cât mai mult timp exact așa cum o știm.
„Să lăsăm generațiile viitoare să trăiască și să încercăm să îi educăm încă de pe acum că așa cum vom proteja noi planeta, așa va rămâne ea pentru generațiile viitoare„, a mai spus directorul ANM.
În acest moment și cu informațiile disponibile până în prezent, directorul ANM spune că nu există o altă planetă pe care oamenii să se poată adapta. Resursele necesare sunt disponibile doar pe Pământ și aici vor găsit oamenii tot ce au nevoie pentru un trai decent.
„La nivel de informație cel puțin cu ceea ce lucrăm noi, tot pe planeta Pământ vom găsi resursa necesară, dar va depinde de noi ca oameni ce conservăm azi ca să avem în viitor„, a mai explicat directorul ANM.
Probabilitatea ca modelul meteorologic La Nina, caracterizat prin temperaturi scăzute în Oceanul Pacific, să se dezvolte în perioada iulie-septembrie este de 65%, a declarat joi o agenţie meteorologică a guvernului american, transmite Reuters.
Această trecere de la actuala fază neutră dintre modelele meteorologice La Nina şi El Nino ar putea persista în iarna 2024-2025 din emisfera nordică, cu o probabilitate de 85% în perioada noiembrie-ianuarie, a precizat în prognoza sa lunară Centrul de predicţie climatică (CPC) din cadrul Serviciului naţional de meteorologie (NWS) din Statele Unite.
Ciclul dintre El Nino, La Nina şi o fază neutră durează, de obicei, între doi şi şapte ani şi poate să genereze incendii de vegetaţie, cicloane tropicale, inundaţii şi secete prelungite, cu impact asupra agricultorilor din întreaga lume.
Culturile concentrate în anumite zone geografice sunt mai susceptibile la creşteri de preţuri pe perioada condiţiilor meteorologice nefavorabile. Aceasta face ca, la nivel grlobal, preţurile la grâu şi porumb să fie mai puţin probabil afectate de La Nina sau El Nino, a declarat Bill Weatherburn, economist la Capital Economics.
El Nino aduce o creştere naturală a temperaturilor de la suprafaţă din estul şi centrul Oceanului Pacific, în timp ce fenomenul La Nina este caracterizat de temperaturi mai scăzute în regiunea ecuatorială a Pacificului.
„La Nina se corelează cu o vreme caldă şi aridă în America de Nord (Midwest, SUA), Asia de Est (China) şi regiuni din America de Sud (Argentina şi zone din Brazilia) în timpul sezonului de creştere”, a declarat Chris Hyde, meteorolog la Maxar.
Cu toate acestea, pentru culturile din Africa de Sud (porumb), Asia de Sud şi Sud-Est (trestia de zahăr şi grâul din India) şi Australia, La Nina este de ajutor, datorită cantităţilor mai mari de precipitaţii, şi, ca urmare, poate să contribuie la un randament mai bun al culturilor, cu excepţia riscului de inundaţii, a declarat Isaac Hankes, analist meteo la London Stock Exchange Group.
Experţii în meteorologie au notat că aceste corelaţii sunt influenţate de momentul şi de intensitatea La Nina.
Alte agenţii, precum Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Biroul de meteorologie din Japonia au remarcat, de asemenea, încheierea fenomenului El Nino, prognozând că anul acesta se va forma La Nina.
Pentru India, trecerea de la El Nino la La Nina va aduce, probabil, un muson caracterizat de o umiditate sporită, însă un alt fenomen, numit Dipolul Indian de Oscilaţie (IOD), poate influenţa intensitatea precipitaţiilor, a declarat Jason Nicholls, meteorolog principal la AccuWeather. Un astfel de dipol pozitiv conduce la un muson de vară mai umed, în timp ce un eveniment IOD negativ duce la mai puţină umiditate şi la condiţii mai aride, a adăugat Nicholls.
Cod galben de furtuni în aproape toată țara. După caniculă, temperaturile scad și cu 10 grade
În România, chiar de vineri, furtunile mai puternice, care pot produce averse torențiale, vijelii intense și grindină de dimensiuni medii și mari (izolat foarte mari), sunt așteptate după-amiaza și la începutul serii, iar ploile vor continua și pe parcursul nopții, mai ales în est și centru.
La fel ca în ultima perioadă, distribuția precipitațiilor va fi neuniformă, fiind puternic influențată de factorii locali și de evoluția fiecărei furtuni în parte. Local, cantitățile de apă vor depăși 20 – 40 l/mp, putând provoca inundații localizate, mai ales acolo unde a plouat mult și în zilele anterioare. Pe de altă parte, unele areale, mai ales din sud-vest, vor fi și acum ocolite de ploi.