Cui faceati semn in parlament?
Partenerului meu de la vremea aceea. Era un gest stabilit cu mult inainte, copiat de la Celine Dion si sotul ei. Am stabilit sa procedam la fel si m-am intors sa-i fac semn pentru a sti ca sunt bine. Era atat de simplu, cand ma uit cu isi dau inclusiv specialisti cu parerea. M-am si amuzat, nici nu stiam ca a pornit aceasta dezbatere. M-a sunat un consilier sa-mi spuna. Pe mine ma arestau si ma interesa dezbaterea aia. Oamenilor le-ar fi placut sa fie ceva mai complicat, de aceea probabil ca nici nu m-au crezut.
Care a fost cea mai mare trauma din inchisoare?
Eu am trecut oarecum bine, pentru ca stiam cu cine ma lupt si de ce mi se intampla. Eram acolo ca o etapa a razboiului cu sistemul. Faptul ca eram acolo avea o miza. Mie mi-e frica de insecte, deci mai traumatizant era asta decat ca nu era usa la toaleta. Mai traumatizant a fost ca am fost arestata cu Dorin si ALin Cocos si am sarbatorit 18 ani de relatie in arest. Dorin mi-a trimis printr-o doamna gardian o felie de cozonac. Nu aveai voie, dar doamna si-a asumat riscul.
Unde a fost detentia mai grea, in Romania sau in Costa Rica?
Categoric in Costa Rica, pentru ca era alta situatie. Lasaem un copil de 10 zile, ramasese cu bunica, nu stia sa manance lapte praf, i-am lasat pe strada fara sa stiu cand ma intorc. M-a ajutat foarte mult ca acolo erau foarte multe mame. In Costa Rica e interzis avortul, asa ca la 19 ani aveau 3-4 copii, asa ca mi-am dat seama ca nu sunt singura si asta m-a facut sa rezist. Chiar daca nu am avut pat, iar apoi am dormit cu Alina Bica pe un pat de 80 de cm, apa calda nu era, ne spalam cu apa gheata, nu contau, ci doar gandul ca Eva Maria era acasa fara mama ei.
Ati avut o cadere psihica atunci cand ati postat fotografia in care va scriseseti „Fericire” cu pixul pe spate?
Dimpotriva, cred ca mi s-a aratat Dumnezeu. Cand stateam in arestul central, ma luptam cu adversarii, niciodata nu m-am aplecat asupra cartilor de rugaciune, nu intelegeam credinta asa cum am inteles-o ulterior. Inainte de a iesi de la Targsor am citit niste carti de Arsenie Boca si am inceput sa inteleg altfel credinta. Daca as fi stiut atunci ce stiu acum, poate nu as fi trait aceste experiente. Dar acestea m-au intarit, deci nu a fost o cadere ci un moment de putere. Nu mai postez pe Facebook, pentru ca nu vreau sa mai dau ocazia unor comentarii ironice, dar practic credinta.
Ce v-a spus mama dumneavoastra cand v-a vazut in arest?
Ea e foarte puternica, nu cred ca a plans in public, desi acasa plangea incontinuu. A suferit enorm si doar acum pot sa inteleg cat sufera o mama pentru copilul ei. In Costa Rica venise de trei zile, a ramas cu un copil de 10 zile, nu stia nici limba, nici nimic, dar a facut fata. O mama este mereu langa copilul ei orice s-ar intampla. In Costa Rica nu putea sa ma viziteze, pentru ca intra o singura persoana si de obicei intra Adrian. Aici incerca sa ma incurajeze, dar nu aveam nevoie, mai mult ii spuneam eu sa stea linistita, ca sunt bine si totul o sa fie bine.”