Elena Udrea cere trimiterea dosarului Gala Bute spre rejudecare la instanţa de fond

Elena Udrea afirmă că în conformitate cu Codul de Procedură Penală, art. 421, alin 2, în situaţia existenţei unor nulităţi absolute, cauza se trimite spre rejudecare.

DNA a răspuns solicitării instanţei supreme referitoare la implicarea SRI în dosarul Gala Bute, menţionând că, pe parcursul urmăririi penale, a cerut SRI sprijin pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere, o expertiză şi declasificarea unor interceptări pe mandate de siguranţă naţională. 

Potrivit DNA, pe parcursul urmăririi penale organele judiciare au cerut SRI :

„-sprijin în vedere punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, în conformitate cu prevederile art. 142 alin. 1 C.pr. pen, în forma anterioară modificărilor aduse prin OUG nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Alte articole

Elena Udrea se implică în cazul Călin Georgescu. Fostul ministru arată că ICCJ îi poate da dreptate fostului candidat şi poate întoarce decizia CCR: „Dacă a călcat în picioare dreptul meu la un proces corect, acum trebuie să îşi respecte propria măsură!”

Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea, imaginea care o să-i frângă inima fostei ministre, care a petrecut Anul Nou după gratii

-punerea la dispoziţie a informaţiilor deţinute în legătură cu faptele care făceau obiectul cercetărilor, declasificarea şi transmiterea la dosar a informaţiilor neprelucrate (..)

– efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către specialiştii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate, în conformitate cu prevederile art. 172 alin. 10 C. pr. pen”, se arată în răspunsul transmis procurorilor.

DNA precizează că solicitările adresate SRI nu au făcut referire la protocolul încheiat între Serviciu şi Ministerul Public.

Referitor la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, DNA arată este vorba despre patru mandate de supraveghere aprobate de judecător şi puse în aplicare de SRI: unul din 7 octombrie 2014, valabil pentru 30 de zile, altul din 24 octombrie 2014, valabil 48 de ore. Un alt mandat de interceptare datează din 5 noiembrie 2014, fiind valabil pentru 30 de zile, iar ultimul a fost emis pe 30 ianuarie 2015 şi a fost valabil 30 de zile.

„Convorbirile interceptate în baza mandatelor de supraveghere tehnică au fost comunicate. Procesul verbal de redare a convorbirilor au fost comunicate procurorului pe suporţi optici înseriaţi. Procesul verbal de redare a convorbirilor care aveau legătură cu obiectul cauzei a fost întocmit de un ofiţer de poliţie şi certificat de procuror, în urma ascultării acestora de organele de urmărire penală. Acest mijloc de probă nu a fost esenţial pentru stabilirea situaţiei de fapt şi nu a fost reţinut în cuprinsul rechizitoriului printre mijloacele de probă care susţin acuzaţiile”, arată procurorii.

Referitor la punerea la dispoziţie a altor mijloace de probă, potrivit DNA, „SRI a declasificat şi a transmis la dosar înregistrări ale unor convorbiri interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţionale emise de ÎCCJ”, mandate din 10 iunie 2010, 13 decembrie 2010, 23 februarie 2012 şi 14 august 2012.

Ulterior, au fost ascultate de ofiţerii de poliţie judiciară care au întâcmit procese verbale acestea fiind certificate de procuror, menţionând că nu au fost contestate de inculpaţi.

Expertiza realizată de SRI se referă la o înregistrare depusă pe 20 februarie 2015 de Tudor Breazu ,la DNA, în care apăreau două persoane şi nişte documente.

„Întrucât calitatea înregistrării nu permitea distingerea conţinutului acestor înscrisuri şi nici a gesturilor ori a cuvintelor , a fost necesară opinia unui specialist care să realizeze o analiză tehnică a înregistrării audio-video în vederea redării convorbirilor şi identificării conţinutului biletelor scrise, precum şi pentru stabilirea caracterului continuu şi nealterat al înregistrării”, explică DNA.

Potrivit sursei citate, măsura a fost luată pentru că în DNA nu existau specialişti care să deţină cunoştinţe şi echipamente specifice, dar şi din cauza urgenţei cauzate de măsurile preventive care erau în desfăşurare în dosar.

O parte dintre informaţiile privind colaborarea cu SRI în această cauză au fost invocate, în depunerea apelului, şi de avocaţii fostului ministru Elena Udrea.

În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanţă, în martie 2017, la şase ani de închisoare pentru mai multe fapte. În acelaşi dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.

Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei.