Elena Udrea aminteşte de un text în care părintele Cleopa vorbeşte despre noroc şi despre originea păgână a cuvântului. Ea a decis să înlocuiască această urare cu „fericire”, deoarece vibraţia cuvântului transformă dorinţa în realitate şi se dă pe ea însăşi exemplu.
„De unde Fericire?
Duhovnicul meu mi-a dat sa citesc ce spune parintele Cleopa despre noroc. Ca este gresita invocarea lui pentru ca in realitate, Noroc era un zeu pagan care cerea sacrificarea copiilor pentru a aduce Fericirea. Multe femei isi dadeau copiii slujitorilor acestuia, care ii ucideau, in dorinta de a avea parte de Noroc, de fericire.
Ca urmare, am decis sa schimb urarea Noroc cu Fericire!
Pentru ca este esential ce cuvinte folosim (cuvintele ne dau vibratia care ne transforma dorinta in realitate), am ales un cuvant care sa descrie ceea ce imi doresc sa mi se intample si ceea ce doresc si celorlalti: Fericire!
Si de cand il folosesc, chiar sunt fericita, in pofida lucrurilor urate care se petrec.
Deci, va dau dreptate celor care v-ati intrebat ce motiv as putea avea de Fericire?
Motivul sunt eu insami…:)”