Elena Udrea, la un pas de arestare. Cum funcţiona MORIŞCA prin care banii negri ajungeau la fostul ministru

Tudor Breazu a fost cel care a mers cu contractul la semnat la Gheorghe Deaconeasa, informează România TV, dar după ce bărbatul a fost de acord cu vânzarea, urmând ca banii reprezentând contravaloarea terenului să îi fie viraţi în cont, nu a mai primit nimic. Elena Udrea a negat orice legătură cu Tudor Breazu, acelaşi Breazu pe care acum l-a pus să-i administreze afacerile agricole şi care este arestat preventiv fiind acuzat că a intermediat o mită de 50.000 de euro pentru fostul ministru, în Dosarul „Gala Bute”.

Gheorghe Deaconeasa, fost şef al Ocolului Silvic Voineasa, a dezvăluit întregul mecanism prin care a fost lăsat fără teren. În martie 2010, la pensiunea sa din Voineasa i-a primit în vizită pe Gheorghe Nastasia, secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ion Mihăilă (director în acelaşi minister) şi Ionuţ Stănescu Surdu, funcţionar în aceeaşi instituţie.

Aceştia au cerut câteva parcele de teren în imediata apropiere a pârtiei de schi, dând de înţeles că este „partea leului” pentru ministrul de atunci, Elena Udrea. „Le-am spus că nu mai putem dona încă şase hectare, aşa cum au cerut dânşii, pentru că deja donasem 22 pentru proiectul pârtiei de schi. Cel mult, pot vinde din proprietatea mea şi a familiei mele încă şase hectare. Le-au cerut pe cele de cea mai mare importanţă. Exact lângă drumul naţional. Domnul secretar de stat Nastasia a ales parcelele”, a declarat Deaconeasa.

A doua zi, au plecat în teren în zona Vidra, unde avea să se construiască pârtia de schi, pentru o „inspecţie” preliminară. După această întâlnire, lui Deaconeasa i s-a spus că la o dată viitoare se vor semna contractele pe numele unor persoane din Bucureşti. Ceea ce s-a şi întâmplat pe 8 iulie 2010, când au venit la Vâlcea acelaşi Ionuţ Stănescu Surdu şi Breazu Tudor, însoţiţi de data aceasta doar de Ion Mihăilă, care l-a recomandat pe cel de-al doilea drept „omul Elenei Udrea”. S-au făcut contractele de vânzare-cumpărare la Râmnicu Vâlcea, la cabinetul notarial al Claudiei Mihaela Banu. Două pe numele lui Breazu Liberiu Tudor în calitate de cumpărător şi două pe numele lui Ionuţ Stănescu Surdu, în aceeaşi calitate. Vânzător a fost Gheorghe Deaconeasa în calitate de proprietar şi mandatar al surorii sale, Gabriela Man.

Alte articole

Adrian Alexandrov, partenerul Elenei Udrea, imaginea care o să-i frângă inima fostei ministre, care a petrecut Anul Nou după gratii

Elena Udrea, mesaj surprinzător de după gratii: ”Le doresc să aibă nu “un Crăciun ca al lui Ceaușescu”, ci un Crăciun ca al meu!”

Cele şase hectare vândute costau, conform actelor notariale de vânzare-cumpărare, 43.600 lei. În contracte se stipulează faptul că banii au fost daţi de cumpărători celui care a vândut, la o dată anterioară. Chiar dacă aşa ceva nu se întâmplase, timorat de puterea instituţiilor statului, Deaconeasa a acceptat să dea terenurile fără să fi primit niciun leu înainte de semnarea actelor la notar şi a sperat că totul se va desfăşura corect. Surdu şi Breazu au urcat în maşină şi duşi au fost, nu înainte de a-i promite lui Deaconeasa că în scurt timp i se vor da banii. Nici până astăzi nu s-a livrat însă vreun leu. Iar cu Breazu era „omul Elenei Udrea”, pare lesne de imaginat ce s-a întâmplat cu banii care ar fi trebuit să ajungă la Deaconeasa.

Mita primită de omul de afaceri Tudor Breazu, sub forma de contracte fictive de publicitate

În iulie 2012, Deaconeasa şi-a făcut curaj şi a vorbit despre tot acest mecanism cu care a trebuit să se lupte, dar Elena Udrea a negat vehement orice legătură cu Breazu, care peste nici un an devenea, însă, administratorul Agro Green Nana SRL, firma înfiinţată de Elena Udrea la scurt timp după ce Ioana Băsescu a cumpărat ferma preşedintelui.

Gheorghe Deaconeasa acuză că după ce a dezvăluit mecanismul prin care i s-au luat 9 hectare de teren, asupra sa s-au făcut presiuni uriaşe pentru a păstra tăcerea prin intermediul ANAF, al Gărzii Financiare şi al Finanţelor Publice Locale, ajungându-se până într-acolo, încât CEC i-a cerut să returneze integral un credit de 7 miliarde, deşi nu a avea întârzieri la plata ratelor.

În 2014, Gheorghe Deaconeasa a fost, însă, trimis în judecată de DNA într-un dosar în care era acuzat, alături de alte două persoane, de falsificare a unor înscrisuri oficiale pentru a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetaţie forestieră, susţine că şi acest dosar este fabricat.

În perioada 23 septembrie 2005 – 31 ianuarie 2008, inculpaţii Basarabă Mircea, Dan Petrulian şi Gicu Deaconeasa, în scopul de a dobândi în mod fraudulos terenuri cu vegetaţie forestieră situate în munţii Puru, Galbenu şi Petrimanu, din judeţul Vâlcea, au indus şi menţinut în eroare pe membrii Comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 Voineasa şi Malaia, respectiv pe membrii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Vâlcea, în cadrul procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Inculpaţii au acţionat ca reprezentanţi ai unor persoane fizice, moştenitori ai unor persoane despre care au susţinut, în mod nereal, că au drepturi de retrocedare a terenurilor respective şi, în susţinerea acestor afirmaţii mincinoase, au prezentat mai multe înscrisuri falsificate. Pentru ca Gheorghe Deaconeasa, şef al Ocolului Silvic Voineasa, să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să nu apere interesele statului român în procedura de revendicare, în perioada 2005-2008, acesta a încheiat o înţelegere şi un contract de prestări servicii cu SC CONSULT TURIST COMPANY SRL, firmă reprezentată de Basarabă Mircea, în baza căruia urma să primească suma de 100 de euro pentru fiecare hectar de pădure reconstituit. În acest sens, la data de 11 noiembrie 2005, inculpatul Deaconeasa, în calitate de şef al Ocolului Silvic Voineasa, a emis, în numele instituţiei pe care o conducea, o adresă în care a consemnat în fals că nu deţine documente cu privire la dreptul de proprietate al statului român asupra terenurilor vizate şi că îşi retrage dreptul de revendicare a acestora deşi nu era abilitat în nici un fel să se pronunţe cu privire la acest aspect.

Ziua de luni este crucială pentru Elena Udrea. Parlamentarii decid dacă Elena Udrea poate fi sau nu arestată, iar fosta şefă a PMP ar putea ajunge în arestul Poliţiei Capitalei chiar în această seară, în cazul în care votul îi va fi potrivnic.