Elena Udrea ACUZĂ judecătorii ICCJ că încalcă noul Cod de Procedură Penală. „Nici nu deschid dosarele”

Elena Udrea acuză, prin intermediul echipei de comunicare care se ocupă de pagina sa de Facebook, că judecătorii de drepturi şi libertăţi nu ţin cont de Codul de Procedură Penală care îi „obligă” să intre pe fondul cauzelor şi să analizeze probele atunci când iau decizii privind cererile de arestare preventivă, însă arată că acelaşi CPP permite ca un suspect să fie ţinut preventiv după gratii fără probe, ci doar în baza unei „suspiciuni rezonabile”.

Redăm integral cea mai recentă postare de pe pagina de Facebook a Elenei Udrea:

„Cum e cu «probele» împotriva Elenei Udrea

S-a tot vorbit despre faptul că prelungirea arestului preventiv în cazul Elenei Udrea ar demonstra, de o manieră peremptorie, că există probe împotriva sa. Această asumpţie este rezultatul prevederilor noului Cod de Procedură Penală, care presupune existenţa unor probe din care să rezulte «suspiciunea rezonabilă». Asta în condiţiile în care, pe vechiul Cod, se cereau doar «indicii temeinice».

Alte articole

Vlad Pascu, criminalul de la 2 Mai, rămâne în arest preventiv. Instanța a respins cererea de trimitere în arest la domiciliu

Vărul Raisei, fetița ucisă din Dolj, rămâne în arest! Motivul deciziei judecătorilor

Practic, noul Cod de Procedură Penală obligă judecătorii de drepturi şi libertăţi să intre pe fondul cauzelor şi să analizeze probele. În realitate însă, acest lucru nu se întâmplă niciodată. Vorbim de termene date, uneori, de pe o zi pe alta, ceea ce ar presupune ca un judecător să analizeze mii de file ale unui dosar în doar câteva ore. Şi s-ar putea să aibă chiar şi 10 dosare în aceeaşi zi.

De fapt, dosarele vin cu fundă la instanţă şi tot aşa se întorc, fără a fi deschise.

Mai mult, chiar judecătorii atrag atenţia inculpaţilor şi avocaţilor apărării că, la acest moment al urmăririi penale, argumentaţia trebuie să se refere la motivele pentru care inculpatul nu trebuie judecat în arest preventiv, fără să se intre pe fondul cauzei. Ceea ce vine în contradicţie cu prevederile noului Cod Penal.

Vina nu este însă a judecătorilor, care, fizic, nu pot să analizeze probele din dosar şi se bazează adesea pe referatele procurorilor. De aceea, şi vedem motivări copy-paste după referate – aceştia copiază de pe stick argumentele procurorilor şi şi le însuşesc tocmai din cauza aglomerării extraordinare.

Aşa se face că, pe două denunţuri şi două declaraţii din dosar, Elena Udrea stă în arest preventiv de două luni de zile, pentru că şi denunţurile şi declaraţiile sunt considerate probe. Dar, dacă nu te uiţi pe ele să vezi că sunt contradictorii, că se schimbă de la un moment la altul, că nu se corelează între ele şi nici cu nimic altceva, rişti să spui că sunt motive pentru arestarea preventivă. Lucru care se întâmplă aproape în toate dosarele complicate cu mii de file şi zeci, sute de inculpaţi.

Soluţia ar fi să se ştie clar care sunt infracţiunile care necesită în timpul anchetei arestarea preventivă. Pentru că există cazuri în care o persoană acuzată de o evaziune fiscală de 10.000 de lei stă 5-6 luni în arest preventiv pentru că există probe care să conducă la «suspiciuni rezonabile». Trebuie, deci, modificat Codul de Procedură Penală pentru a se clarifica aceste situaţii şi pentru a nu mai obliga judecătorii să intre la momentul desfăşurării anchetei penale pe fondul cauzei„.