Elena Udrea poate pleca din ţară, în dosarul campaniei electorale din 2009, dar are interdicţia de a părăsi România în alt caz

„Este adevărat că sunt cercetată sub control judiciar şi în alt dosar, dar sunt sigură că noul procuror de la DNA care a preluat cazul de la doamna procuror Mihaiela Moraru care a plecat va înţelege situaţia şi va admite cererea”, a declarat Elena Udrea după ce a ieşit de la instanţa supremă, unde s-a judecat contestaţia DNA la decizia Curţii de Apel Bucureşti.

Întrebată unde doreşte să meargă, fostul ministru al Dezvoltării a susţinut că nu are o ţintă anume, ci vorbeşte despre un principiu.

„Oamenii au diverse probleme. Când stai sub control judiciar, cu drepturile limitate aproape trei ani de zile, se presupune că poate e nevoie să ieşi din ţară. Nu cred că e de mirare că după trei ani în care sunt un cetăţean cu drepturile limitate cer dreptul să devin un cetăţean normal până când o există o hotărâre definitivă”, a completat Elena Udrea.

În 31 august, Curtea de Apel Bucureşti a decis că fostul ministru Elena Udrea poate pleca din ţară, în condiţiile în care se află sub control judiciar, ea fiind judecată pentru instigare la luare de mită, hotărârea instanţei nefiind una definitivă. Fostul ministru Elena Udrea a fost atunci la Curtea de Apel Bucureşti, unde a contestat condiţiile controlului judiciar pus în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 în care, alături de Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, este acuzată de instigare la luare de mită, respectiv instigare la delapidare şi spălare a banilor.

Alte articole

O nouă „fabrică de permise” la Suceava. Patru poliţişti şi 15 angajaţi ai unor şcoli de şoferi, trimişi în judecată de DNA pentru că ar fi încasat sume până la 700 de euro pentru a ajuta candidaţii să treacă examenul auto

Florian Coldea a ajuns la DNA. Procurorii vor să-i prelungeascaă măsura de control judiciar

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În 6 iulie, magistraţii instanţei supreme au decis ca dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 să fie trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti. În 19 iulie, însă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că nu este competentă să judece acest caz şi a retrimis dosarul la instanţa supremă.

Fostul parlamentar Elena Udrea a declarat, după ce Curtea de Apel a retrimis dosarul la instanţa supremă, că acest dosar ar trebui să se întoarcă la DNA şi că acuzaţiile din rechizitoriu nu corespund cu încadrarea juridică, magistraţii neştiind cum să procedeze cu acest caz.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.